Page 52 - 1934-01

ION CHELCEA: BOTENlI MUŞCELULUI 33

chid deodată înainte ca o largă întindere luminată Aci, întâii locuitori au luat în stăpânire pă­
din plin de soare, cu abia câteva pâlcuri de tufe mântul cel mai bun, adică lunca gârlei şi partea
pe alocuri, pe la «dosuri *, ceea ce arată că pe estică a Argişelului; loc preţuit de oameni, cari
aici a stăpânit cândva codri înseninaţi, iar astăzi zic până astăzi că e ca «masa*; de unde pentru
e o adevărată regiune însorită, unde, în loc de centrul satului, numirea de « masa satului * — în
pădure, se întinde în timpul verii o împărăţie realitate o frumoaasă terasă a Argişelului, pe care
s'au şi aşezat întâii locuitori. Numirea de astăzi
a aşezării ne duce cel puţin la coboritorii unui
anume « Boţea », derivat şi acesta din Bota. Din
cercetările întreprinse de noi în sat, reiese că o
aşezare în acest Ioc are o mare vechime. Sunt
numiri topice care ne duc spre o astfel de părere.
Coboritorii din Boţea trebue să fi luat înstăpânire
vatra satului, după toate probabilităţile, încă din
timpurile convieţuirii româno-slave; părere care
ne-o întemeem tot pe numirile vechi topice. Ca­
racterul acesta de proprietate veche şi «dreaptă
de moştenire * a întâilor locuitori l-au avut Bo-
tenii până târziu de tot, până astăzi: Botenii fac
parte din puternicele sate de moşneni, cum o

Ţărancă învelită in maramă

de iarbă deasă şi de flori, care dau un balsam deo­
sebit locurilor. Pe aici se face fânul cum e «icra *,
după o expresie bine cunoscută în popor. E « mus­
celul » dela care judeţul şi-a împrumutat numirea:
deci forme de relief, hotărîtoare pentru înfăţişarea
de astăzi a vieţii ţărăneşti locale. Satele care sunt
cuprinse în această zonă sau numai ating cu ho­
tarul lor cuprinsul, se resimt de vecinătate, atât
in viaţa economică, precum şi în port. Unul dintre
aceste sate este şi comuna Boteni, aşezată nu de­
parte de Câmpulung (15 km) pe valea râului
Argişel.
Scoborînd pe Argişel în jos, în şerpuirea văii, Ţăran trecut de 60 de ani
satul rămâne acoperit la întâia vedere, datorită
« coastelor râului » care se preling în zig-zag. Apro- arată un mare număr de documente descoperite
piindu-te, îl găseşti băgat într’o afundătură, la în ultimul timp de cel ce scrie aceste rânduri,
adăpost; altminteri vântul, toamna, iarna şi pri­ şi a căror serie se sfârşeşte în pragul secolului
măvara, cutreeră în voie lăsându-se cu repeziciune al XlX-lea, tot cu aceeaş menţiune de circum­
din Carpaţii Făgăraşului pe aceste văi, adevărate stanţă, că ei sunt megiaşi, răzaşi, lucru extrem
culoare deschise întinsului. de important pentru noi, fiindcă structura socială