Page 53 - 1934-01

34 B O A B E D E G R Â U

a satului nu are un caracter atât de omogen cum alor noştri. Cazul cu Botenii este tipic; cam prin
ne-am aştepta. O cercetare mai amănunţită arată, a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, satul
din contră, contraste adânci; alături de aceşti mo­ se măreşte cu o treime din populaţie, venită din
şteni cari formează piatra de temelie a satului, Ardeal. Sunt «Ungurenii », din care cauză Bo­
numiţi şi « pământeni », avem « rumâni », o ca­ tenii se prezintă acum scindat: Botenii-pământeni
tegorie de locuitori robiţi boierilor. Aceştia râv­ şi Botenii-ungureni. Amestecul unora cu alţii a
neau libertatea cu nesaţ. Un document aduce o
exemplificare cum nu se poate mai convingătoare.
Oamenii se jeluesc odată lui Vodă C. Mavrocordat,
că i-a făcut boieru' rumâni în « silă », ei având
cărţi vechi de slobozie şi că pe nedrept sunt ru­
mâni. La judecata scaunului domnesc, însă, căr­
ţile lor se dovedesc.. false. Deci sunt redaţi din
nou boierului, cum îi avusese şi până acuma,
fiindcă el are cărţi «noauă * cu peceţi şi multe
mărturii.
Această stare se prelungeşte până în preziua
timpurilor noastre. Astăzi încă aceştia se resimt
de o sărăcie oarecare, gospodăriile lor fiind mai
şubrede şi legătura cu izvorul de sănătate, cu pă­
mântul, mai slabă. Dar lucrurile nu se opresc

Lăutari din « Linie« (vioară, cobză şi ţambal)

întârziat cu tot timpul trecut. Nu se căsătoresc
între ei. Nici chiar copiii nu colindau de o parte
şi de alta a satului căci Ungurenii s'au aşezat
«peste gârlă» în faţă cu Pământenii: Ungurenii
nu treceau « gârla *, se luau la bătae. Conflictul
copiilor era, în altă ordine de fapte, o distanţă
socială. Cei din urmă erau clăcaşi pe moşie boie­
rească. Un document privitor la ei ne dă dreptul
să-i arătăm cu organizaţie proprie: pentru întâia
jumătate a secolului al XlX-lea au, documentar,
aleşii lor cari orânduesc în trebile ce-i privesc
La cununie direct. Această stare de lucruri trebue să fi fost
într’o formă şi mai neaoş ardelenească pentru a
aici; satul nostru este adeseori, din punctul de doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când n'avem
vedere al alcătuirii sale, o formaţie istorică deo­ nicio informaţie despre venirea lor în sat.
sebită. Mediul de viaţă românesc a fost în cursul Pământenii, la rândul lor, înţelegeau să-şi pă­
timpurilor destul de sbuciumat; de unde, mişcări streze cu sfinţenie drepturile rămase dela strămoşi.
de populaţie, fie că ele veneau de peste Carpaţii Ei stau înrădăcinaţi de-a-binelea în pământul pro­
fraţilor vecini, fie că erau roiri chiar în sânul priu şi, mulţumită acestui fapt, comuna Boteni