Page 56 - 1934-01

ION CHELCEA: BOTENII MUŞCELULUI 37

cultură şi civilizaţie. Cu timpul o fază apune prin nezdruncinat legate de muşcel: locuitorii sunt în­
dislocarea ei de către alta. Astfel, la Boteni, se râuriţi în portul lor prin creşterea desvoltată a
urmăresc trei momente, aproape succesive: imul vitelor, mai ales a oilor. Satul Piatra cuprins între
când omul trăeşte sub stăpânirea exclusivă a lem­ muşcele are la 8000 de oi şi nu numără mai m u l t
nului, când predomină pădurea, sau regimul pă­ de 534 locuitori. Botenii, sat de margine în muş­
duros; coincide cu timpurile străvechi. A doua, cele, numără şi el la 4000 de oi, deşi are la 2500
locuitori. Intre diferitele întrebuinţări date solului
există şi astăzi o luptă nehotărîtă, urmare a celei
din trecut. Astfel, fâneţele ocupă 36 % din supra­
faţa totală a hotarului, porumbul 21 ° , pomicul­
n
tura 17 ° , pentru ca pădurea să rămână la 6%.
0
Aceste fapte de legătură strânsă între economia
satului şi impresia ce o lasă el, luat ca o comu­
nitate, duc la încheerea de mai sus: oamenii din
sat au acţionat ca unul singur. Şi-au lărgit hotarul
şi şi-au luminat câmpul lor de acţiune ajungând
la o formă de viaţă cu o fizionomie exterioară
şi psihologică anumită, hotărîtă în liniile ei prin­
cipale de această condiţionare multiplă- Astăzi în
sat pomicultura s’a întins, ţuica este un articol
de industrie cu venit. Mâine va forma exclusiva
preocupare şi, în loc de economia închisă a fa­
miliei, vom avea o fază de producţie rezemată
pe capital, care va schimba faţa actuală a satului.
La aceasta va mai lua parte şi mina de cărbuni
a locului, aşa încât, cu timpul, Botenii se vor tran­
sforma şi mai mult.

Dacă putem descoperi pe ici pe colea stadii de
desvoltare dela o treaptă la alta, când e vorba
de progresul realizat faţă de hotar şi diferitele
ocupaţii date solului, nu tot astfel putem arăta
şi schimbările de mentalitate. De sigur, sufleteşte
omul s’a conformat în cursul timpului diferitelor
împrejurări de viaţă: pentru timpul mai vechiu
trebue că el se mărgineşte să ştie ce i-a spus
bunicul şi a moştenit tradiţional experienţa înain­
taşilor. Chiar astăzi insul îndeplineşte anumite
Cruce veche de piatră b margine de drum practici vechi cărora li se supune cu sfinţenie
întreaga grupare sătească. Se crede, de pildă, că
când omul împins tot mai mult de nevoie într’un seceta e în legătură strânsă cu păcatele oamenilor,
mediu neprielnic, şi-a lărgit sfera de activitate ştir­ şi când începe a se crăpa pământul sub picioare
bind cu încetul prin secure pădurea din nemij­ de uscăciune, se provoacă ploaia prin « păpărudă »,
locita lui apropiere. Fiecare sat a creat hotarul, printr'un tânăr îmbrăcat în crengi verzi şi frunze
unde şi-a desfăşurat întreaga muncă. de salcie, care împreună cu alţi copii se duc pe
Regimul fâneţelor n'a întârziat să ia în stăpânire la case şi spun următoarele, crezând că Dumnezeu
acum locul curăţat. De altminteri, « muşcel» astăzi « milostivul * se va îndura să mai dea o « milă »
în popor nu mai însemnează de mult munticel, de ploaie:
de unde-1 derivăm; înţelesul dela început pier- « Păpărudă-rudă,
zându-se este înlocuit acum cu acela de loc lăsat
în hotarul satului, fâneţelor. Dacă cineva, de pildă, cu găleata udă;
ar'căuta să dea o explicare înfăţişerii actuale a cu găleata-leata,
oamenilor din aceste părţi, n'ar putea fără o ase­ peste toată ceata;
menea distincţie de folosire a locului prin repe­ cu ciubăru-băru,
tatele progrese făcute de sate faţă de hotarul lor. peste tot ogoru.
In sudul acestor muşcele, în unele părţi şi astăzi
pică pădurea pe sat. La noi ea e trecută de mult Dă ne Doamne cheili,
ca o « fază » străveche de ocupare a solului. Satele să dăscuiem ploili. . . » , etc.
de aici au şi rămas pentru acest motiv, adânc şi Spectacolul nu este dintre cele mai lipsite de