Page 8 - 1934-01
P. 8
C R O N I C A 5 5
consulatul rus din Bucureşti », autor al unei lucrări apărute ne priveşte cu ochi fără moarte din pânza măestritâ a lui
la Petersburg în 1834, in ruseşte, « Moldova şi Muntenia dela Tătărescu.
1820 la 1829 in 53 de scrisori *, ca şi cum aceasta ar fi fost
singura lui legătură cu noi şi cu ţara. El se găsea insă aci dinainte REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. —Din Ianuarie
de 1820, de vreme ce in acel an se căsătoria cu una din fetele anul acesta scrisul românesc s’a îmbogăţit cu o nouă revistă.
doctorului Caracaş, şi a fost numit mai târziu de Kiselev Ea aduce aminte prin putere şi încredere «Viaţa românească •
director al poştelor. Una din fetele lui s'a căsătorit la rândul ei, dela intâiul număr, sau ecoul pe care aceasta l-a deşteptat in
in 1847, cu Nicolae Creţulescu. Iacovenco a murit in Bucu noi, cetitorii de douăzeci de ani de-acum douăzeci şi dna.
reşti la 1870, in casele lui de vară din dealul Spirei. D-na N'are nume, pentrucâ titlul ei e mai mult un subtitlu de lă
Ana Lahovari povesteşte astfel sfârşitul bunicului său: « Intr’o murire. Nu e literară, deşi dă şi literatură. Nu e ştiinţifică,
seară, mergând să cureţe cu un briceag pomii lui, pe unde deşi aduce contribuţii teoretice şi documentare. Nu e de
Oîg ipontenispueffe
in 400 Jaţjuen
Seftfdjrift
dcc 33ud)duucfeerei
Jofyann (fcotts 5ol)n
oon fjermann Ton(fcf)
JOHANHES HONTIIDS 1499-1444
* mtam H> »w>i* «a* "arm ‘Kronftadt-Brasoo /‘Rumânien/1933
Itatrn«Mn AafuU t. ţfcfwr la «tea om twraoakra
Fortretul lui Hontcrus şi pagina de titlu dinăuntru
i se părea că o crăcuţâ nu e la locul ei, nu s’a mai întors. Era idei, deşi nu ocoleşte discuţia şi atitudinea. Nu e de informaţie,
după masă, pcntrucă pe atunci se lua prânzul pe la 5. Când deşi e bogată in cronid şi recenzii. E un mânunchiu din toate
alergară să-l caute, cei din casă il găsiră intins fără viaţă sub acestea şi răsfrânge credinţa pe care s'au ridicat Fundaţiile
un nuc, pe care il sădise, aproape de uliţa care se sue şi este Culturale Regale. Nu ştiu dacă era nevoe de mai mult pentru
incă şi astăzi in fiinţă ». El se număra intre bărbaţii ca Mavrus, ca scriitorii cei mai de seamă să se apropie şi lăzile cu mi
Blaremberg şi alţii, pe cari legăturile ţărilor române cu Ruşii nuni să se deschidă. Cele 240 de pagini ale fiecărui număr
i-au adus şi i-au aşezat intre noi. Nu e un călător, d un om, îngăduie desvoltări pe care celelalte publicaţii, de cele mai
prin înfiere, al pământului. Românii au trimis in schimb multe ori, nu le privesc prea cu bucurie. « Revista Fundaţiilor
Rusiei, Movileşti, Cantemiri, Mileşti, Cantacuzini. Mulţi Regale » şi-a pregătit dela început un loc şi un rost al ei. Ea
credeau poate, de o parte şi de alta, că nici nu era vorba de nu repetă şi nu ia aerul nid unei alte reviste româneşti de
o înstrăinare propriu zisă. Orizontul era plin de împărăţia astăzi.
rusească, in mers neoprit spre Miazăzi. Iacovenco, băştinaş Formatul şi organizarea cuprinsului au avut înaintea lor
din Ucraina şi rudă cu Mazeppa fusese adus de calul pe care modele franceze. Chiar in prospectul care a anunţat-o s’a
il legase soarta până in părţile Bucureştiului, ca să fie amestecat amintit Revue des Deux Mondes. Stilul palatelor n'are astăzi
ad în alcătuirea uneia din marile familii româneşti. Fata lui de ales. Clădirile Renaşterii sunt prea masive şi aduc aminte