Page 21 - 1934-02
P. 21
8a B O A B E D E G R Â U
din câteva trăsături, scrutător al fizionomiei, just hotărite de pensulă, cu o materie subţire şi fluidă.
şi cu o nuanţă de ironie, ca în Ovrei polonez, desen Modelul respiră viaţa şi bucuria, cu o intensitate
în cărbune; când un admirabil interpret al înfăţi care ne aminteşte de puterea de evocare a figurilor
şării fizice şi al sufletului ţărancei, cu acea vioiciune prestigioase ale lui Hals. Femeie în costum naţional,
de animal tânăr şi dornic de viaţă, cu acel humour cu ulcior *) (L. 0,18 X I. 0,38) aparţine aceleeaş
aproape impertinent, ştiind însă unde trebue să categorii, fără acel aer provocător şi atât de veridic
al figurilor anterioare. Este executat în acuarelă,
tehnică de care Grigorescu s'a servit destul de
rar, dar pe care o cunoştea în perfecţie, cum au
dovedit-o cele câteva lucrări expuse în 1932, la sala
Dalles, printre care se afla şi cea de faţă. Un Cap
de femeie în profil*), din 1878, (L. 0,22 X I. 0,30);
un Cap de femeie pe pernă, completează această
serie interesantă, în care studiul de atelier şi capul
de expresie se confundă, cele mai multe ieşite
dintr’un moment de mulţumire al artistului, în faţa
unui tip interesant. Expresia este cam aceeaş, în
aceste din urmă lucrări: o stare de reverie nuanţată
de melancolie, în care simţurile stau la pândă şi în
care natura vorbeşte. Oprindu-ne acum la altă lu
crare, Capul în profil este o admirabilă pictură, de o
tonalitate caldă şi adâncă, pe un fond închis, de
un brun roşiatic aproape negru, foarte des între
buinţat atunci de Grigorescu, şi foarte în favoare,
pentru a obţine contraste violente şi o pictură cu
efecte, la mulţi maeştri din acea vreme. Celălalt
tablou, de mici dimensiuni, este mai puţin reuşit,
mai meschin în ce priveşte factura.
Un cap interesant, mai puţin obişnuit în opera
lui Grigorescu, fervent pictor al femeii, este
Săteanul român, tot de dimensiuni modeste, intrat
în colecţie în 1933, ca dar din partea d-lui Tr.
Djuvara, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani ca
(Fotopress)
membru al clubului. In fizionomia deschisă a
A. Lachian: Scenă militară (acuarelă) ţăranului este ceva din nobleţea şi demnitatea, pe
care Grigorescu a pus-o în chipul lui Năsturel
se oprească, al fetei de curând nevastă, care a Herescu, iar în colorit întâlnim aceeaş gamă, în
pierdut sfiala fecioriei, dar a conservat veselia şi parte atenuată, voalată de o boare cenuşie.
sănătatea. Ochii le râd, buzele le râd, le râde toată Nuntaşii *) (L. 1,42 X I.74), La Oraţii (L. 0,58 X
făptura, tot trupul provocător şi tânăr. Grigorescu I* 0,31), din 1887, Ciobănaşul şezând. Car cu boi,
a înţeles deplin această fază a vieţii ţărancei şi, între sunt, mai ales primele, exemple reprezentative ale
1880 şi 1895, adică tocmai în vremea când au fost artei lui Grigorescu, comentator al vieţii dela ţară,
executate cea mai mare pane din lucrările cu aceste concepută în stil idilic, redată cu simţ decorativ,
subiecte din colecţia de care ne ocupăm, luate cu o virtuozitate care n'a cunoscut încă excesele şi
poate cele mai multe direct dela artist, ochiul şi care n’a pierdut contactul cu natura. Acel aer de
mâna îi erau în plină putere, iar execuţia excelentă. compoziţie de atelier, albul văros şi atât de puţin
Aşa, de exemplu, în Ţărancă Voioasă *) (L. pictural, care se va întinde şi va îneca tot peisagiul,
0,65 X I. 1,42, iscălit şi datat 1894), tablou de din care nu vor ieşi, ca dintr'o ceaţă, decât prea
mărime naturală, operă inspirată, în care coloristul puţine fragmente, din lucrările din urmă ale picto
şi practicianul sunt deopotrivă de mari, iar materia rului; trăsăturile de pensulă sacadate, dispreţuitoare
de care se serveşte, o pastă generoasă şi grasă, de realitate; efectele de o poezie uşoară şi nu
întinsă din belşug în pete largi şi expresive; în totdeauna de bun gust, se presimt aici în germene,
Ţărancă din Muscel ) (L. 0,20 X I. 0,26), nedatat, mult mai puţin în primele două pânze, pe care le
2
probabil din epoca cea mai fericită a artistului (după salvează ceva tânăr şi proaspăt, un cer primăvă
1887 Grigorescu a petrecut câţiva ani de-a-rândul ratec şi încă un sens al măsurii.
verile, în Muscel), obţinut din câteva trăsături
*) Al. Vlahuţi: op. cit. p. 204.
') Al. Vlahuţi: op cit., p. i?4- *) Ibidem, p. 219.
*) Ibidem, p. 166. *) Ibidem, p. 85.