Page 21 - 1934-02
P. 21

8a                                 B O A B E  D E   G R Â U

           din  câteva  trăsături,  scrutător  al  fizionomiei,  just   hotărite  de  pensulă,  cu  o  materie  subţire  şi  fluidă.
           şi  cu  o  nuanţă  de  ironie,  ca  în  Ovrei  polonez,  desen   Modelul  respiră  viaţa  şi  bucuria,  cu  o  intensitate
           în  cărbune;  când  un  admirabil  interpret  al  înfăţi­  care  ne  aminteşte  de  puterea  de  evocare  a  figurilor
          şării  fizice  şi  al  sufletului  ţărancei,  cu  acea  vioiciune   prestigioase  ale  lui  Hals.  Femeie  în  costum  naţional,
           de  animal  tânăr  şi  dornic  de  viaţă,  cu  acel  humour   cu  ulcior  *)  (L.  0,18  X  I.  0,38)  aparţine  aceleeaş
           aproape impertinent, ştiind însă unde trebue să  categorii,  fără  acel  aer  provocător  şi  atât  de  veridic
                                                            al  figurilor  anterioare.  Este  executat  în  acuarelă,
                                                            tehnică  de  care  Grigorescu  s'a  servit  destul  de
                                                            rar,  dar  pe  care  o  cunoştea  în  perfecţie,  cum  au
                                                            dovedit-o  cele  câteva  lucrări  expuse  în  1932,  la  sala
                                                            Dalles,  printre  care  se  afla  şi  cea  de  faţă.  Un  Cap
                                                            de  femeie  în  profil*),  din  1878,  (L.  0,22  X  I.  0,30);
                                                            un  Cap  de  femeie  pe  pernă,  completează  această
                                                            serie  interesantă,  în  care  studiul  de  atelier  şi  capul
                                                            de  expresie  se  confundă,  cele  mai  multe  ieşite
                                                            dintr’un  moment  de  mulţumire  al  artistului,  în  faţa
                                                            unui  tip  interesant.  Expresia  este  cam  aceeaş,  în
                                                            aceste  din  urmă  lucrări:  o  stare  de  reverie  nuanţată
                                                            de  melancolie,  în  care  simţurile  stau  la  pândă  şi  în
                                                            care  natura  vorbeşte.  Oprindu-ne  acum  la  altă  lu­
                                                            crare,  Capul  în  profil  este  o  admirabilă  pictură,  de  o
                                                            tonalitate  caldă  şi  adâncă,  pe  un  fond  închis,  de
                                                            un  brun  roşiatic  aproape  negru,  foarte  des  între­
                                                            buinţat  atunci  de  Grigorescu,  şi  foarte  în  favoare,
                                                            pentru  a  obţine  contraste  violente  şi  o  pictură  cu
                                                            efecte,  la  mulţi  maeştri  din  acea  vreme.  Celălalt
                                                            tablou,  de  mici  dimensiuni,  este  mai  puţin  reuşit,
                                                            mai meschin în ce priveşte factura.
                                                              Un  cap  interesant,  mai  puţin  obişnuit  în  opera
                                                            lui  Grigorescu,  fervent  pictor  al  femeii,  este
                                                            Săteanul  român,  tot  de  dimensiuni  modeste,  intrat
                                                            în  colecţie  în  1933,  ca  dar  din  partea  d-lui  Tr.
                                                            Djuvara,  cu  ocazia  împlinirii  a  cincizeci  de  ani  ca
                                                (Fotopress)
                                                            membru  al  clubului.  In  fizionomia  deschisă  a
                    A. Lachian: Scenă militară (acuarelă)   ţăranului  este  ceva  din  nobleţea  şi  demnitatea,  pe
                                                            care  Grigorescu  a  pus-o  în  chipul  lui  Năsturel
           se  oprească,  al  fetei  de  curând  nevastă,  care  a   Herescu,  iar  în  colorit  întâlnim  aceeaş  gamă,  în
           pierdut  sfiala  fecioriei,  dar  a  conservat  veselia  şi   parte atenuată, voalată de o boare cenuşie.
           sănătatea.  Ochii  le  râd,  buzele  le  râd,  le  râde  toată   Nuntaşii  *)  (L.  1,42  X  I.74),  La  Oraţii  (L.  0,58  X
           făptura,  tot  trupul  provocător  şi  tânăr.  Grigorescu   I*  0,31),  din  1887,  Ciobănaşul  şezând.  Car  cu  boi,
           a  înţeles  deplin  această  fază  a  vieţii  ţărancei  şi,  între   sunt,  mai  ales  primele,  exemple  reprezentative  ale
           1880  şi  1895,  adică  tocmai  în  vremea  când  au  fost   artei  lui  Grigorescu,  comentator  al  vieţii  dela  ţară,
           executate  cea  mai  mare  pane  din  lucrările  cu  aceste   concepută  în  stil  idilic,  redată  cu  simţ  decorativ,
           subiecte  din  colecţia  de  care  ne  ocupăm,  luate   cu  o  virtuozitate  care  n'a  cunoscut  încă  excesele  şi
           poate  cele  mai  multe  direct  dela  artist,  ochiul  şi   care  n’a  pierdut  contactul  cu  natura.  Acel  aer  de
           mâna îi erau în plină putere, iar execuţia excelentă.  compoziţie  de  atelier,  albul  văros  şi  atât  de  puţin
             Aşa,  de  exemplu,  în  Ţărancă  Voioasă  *)  (L.   pictural,  care  se  va  întinde  şi  va  îneca  tot  peisagiul,
           0,65  X  I.  1,42,  iscălit  şi  datat  1894),  tablou  de   din  care  nu  vor  ieşi,  ca  dintr'o  ceaţă,  decât  prea
           mărime  naturală,  operă  inspirată,  în  care  coloristul   puţine  fragmente,  din  lucrările  din  urmă  ale  picto­
           şi  practicianul  sunt  deopotrivă  de  mari,  iar  materia   rului;  trăsăturile  de  pensulă  sacadate,  dispreţuitoare
           de  care  se  serveşte,  o  pastă  generoasă  şi  grasă,   de  realitate;  efectele  de  o  poezie  uşoară  şi  nu
           întinsă  din  belşug  în  pete  largi  şi  expresive;  în   totdeauna  de  bun  gust,  se  presimt  aici  în  germene,
           Ţărancă  din  Muscel  )  (L.  0,20  X  I.  0,26),  nedatat,   mult  mai  puţin  în  primele  două  pânze,  pe  care  le
                              2
           probabil  din  epoca  cea  mai  fericită  a  artistului  (după   salvează  ceva  tânăr  şi  proaspăt,  un  cer  primăvă­
           1887  Grigorescu  a  petrecut  câţiva  ani  de-a-rândul   ratec şi încă un sens al măsurii.
           verile, în Muscel), obţinut din câteva trăsături
                                                              *) Al. Vlahuţi: op. cit. p. 204.
             ') Al. Vlahuţi: op cit., p. i?4-                 *) Ibidem, p. 219.
             *) Ibidem, p. 166.                               *) Ibidem, p. 85.
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26