Page 38 - 1934-02
P. 38
C R O N I C A IOI
Cadrele sunt date şi la noi ţi preocuparea a luminat pini la monografiile de sate, atât la Românii din Transilvania, cit
marginile pământului românesc din foarte înalte minţi, de mai ales la învăţătorii şi preoţii lui Spiru Haret, au ajuns
femei şi de birbaţi. Rămâne ca acele cadre să fie umplute de una din formele obişnuite ale activităţii culturale. Ele luau
viaţi. In tinerime se găseşte viitorul. Stă la îndemâna gene parte la acea munci de catalogare a bunurilor ţării, care aşează
raţiei de astăzi să-l scoată de acolo ca un artist dintr'un bloc cu folos lingă atâtea culegeri de folklor, volumele marelui
de marmoră. dicţionar geografic. Toate ne vin din vremea eroică şi trebue
astăzi reluate, pentru un material care se schimbă necontenit,
MONOGRAFIA SOCIOLOGICA. — Au ieşit de curind şi după metode, in stare altminteri să prindă şi să silească
două lucrări despre ce este şi cum trebue făcută cercetarea să se desvâlue, realitatea. E ceea ce dovedesc, pentru mono
unui sat. Ele alcituesc cele dinţii numere ale Bibliotecii de grafia satului, cele două lucrări amintite.
Sociologie, Etică şi Politică, scoasă de Institutul Social Român. Ele se reazămă, una şi alta, nu numai pe o stăpânire a cu
Una se chiamă: Teoria monografiei sociologice, de Traian Her- noştinţelor teoretice, dela sine înţeleasă şi normali la nişte
Iii \
J'i : aî
? • ! |L !
Poarta casei 305 din Runc, in schiţă. (Din: H. H. Stahl, Tehnica, etc.)
şeni, şi cealaltă. Tehnica monografiei sociologice, de Henri H* specialişti universitari, d mai cu seamă pe o largă experienţă.
Stahl. Amândouă au ca introducere, de încadrare in doctrină Amândoi autorii fac parte, cu rostul de conducători, din echipa
şi In istoria încercărilor de acelaş fel, dela noi şi din alte ţări, de exploratori ai satului românesc, trimeşi de aproape zece
studiul d-lui D. Guşti: Sociologia monografică, ştiinţă a reali ani, intâiu de Seminarul de sociologie din Bucureşti şi apoi
tăţii sociale, care răsfrânge, din titlu chiar, un sistem şi o de Institutul Social, in cele mai caracteristice regiuni ale ţării,
metodă. ca să adune elementele unei noui cunoaşteri a României. Ma
Bănuiala tulbure, la început, şi convingerea nesdruncinată, terialul cules se prelucrează pe îndelete. Intâile volume ale
mai apoi, că viaţa românească adevărată se găseşte la sat au unei noui enciclopedii stau să iasă.
dus in chip firesc la studiul ţăranului. Cel dintâi cerce Până atunci, ca un fel de pregătire, ni se dau două tratate,
tător în acest domeniu e acel moldovean, chemat de Bilcescu cam de câte 170 de pagini fiecare, ca să urmărim doctrina şi
dela el de acasă in 1848, ca să fie colaboratorul cel mai de felul de lucru şi să putem astfel înţelege mai bine, la apariţie,
aproape in legislaţia agrară a Revoluţiei, Ion Ionescu dela monografiile sociologice propriu zise. Cea dintâi va fi aceea
Brad. Monografiile lui, cu un caracter precumpănitor agricol, a Drăguţului din Făgăraş. Câteva crâmpeie publicate in
sunt o frumoasă poartă, veche de optzeci de ani, pe care că « Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Sorialâ » de acum doi ani,
lătorul acestei ştiinţe intră în curţile ei româneşti. Mai târziu. au arătat cât de nou şi de adânc poate să fie un lucru aflat
