Page 39 - 1934-02

102 B O A B E D E G R A U

de obiceiu la îndemâna tuturor şi tocmai prin aceasta super- Multe monografii, cu foc visate, n’au să mai iasă după această
ficializat şi decăzut. Acţiunea Institutului Social Român În­ probă de casne, niciodată; celelalte, care au să iasă insă, au
seamnă o reabilitare şi o nouă întemeiere, sociologică, a mo­ să fie mult mai aproape de ceea ce suntem în drept astăzi să
nografiei. întâii ei stegari stau înaintea noastră. aşteptăm dela o monografie de sat.
Prin felul cum au fost gândite şi prezentate, lucrările d-lor Orice lucrare de ştiinţă înseamnă, in latura ei practică, o
Hcrseni şi Stahl, nu numai că se întregesc în jurul subiectului curăţare de teren şi o altă aşezare a problemei. Cele 350 de
pagini ale Bibliotecii de Sociologie, Etică şi Politică îşi împli­
nesc din belşug această menire. Ele sunt întâiul popas teoretic
SUB ÎNALTUL patronaj al m.s. regelui carol II intr’un domeniu unde n’au domnit înainte decât empirismul
şi bunâvoinţa. E ceea ce se chiamă, mi se pare, in istoria unei
mişcări, o răspântie.
CARTEA ORGANIZATĂ. — A apărut de curând o lu­
crare din grija Institutului Internaţional de cooperare intelec­
tuală dela Paris, Bibliotecile populare şi timpul liber al lu­
crătorilor. Ea întrece cu mult, prin cuprins, ceea ce spune
titlul. E una din cele mai bogate descrieri, mai bogate şi mai
noui, pe care le avem, a bibliotecilor publice de astăzi. Cine
nu s’a gândit destul la problema cărţii organizate să deschidă
acest volum. Va avea ce să înveţe şi să mediteze.
Scrierea s'a născut aşa. Biroul Internaţional al Muncii,
după ce izbutise să dea lucrătorului din aproape toate ţările,
cele 8 ore de lucru, pentru care lupta ţinuse mai bine de 50
de ani, s’a gândit la mijloacele mai potrivite de întrebuinţare
a timpului liber rezultat de pe urma acestei reforme. Insti­
tutul de cooperare intelectuală a fost rugat în Martie 1931
să facă o anchetă asupra felului cum lucrătorii s’ar putea
folosi mai pe larg de aşezămintele de ştiinţă, litere şi artă din
ţara lor. Doi ani a ţinut ancheta. Răspunsurile şi prelucrările
lor se găsesc in cele 330 de pagini ale volumului amintit. îmi
îngădui să-l răsfoiesc şi să fac la nevoie observaţiile mele.
Păcat că dintre cele 15 ţări care au trimis studii amănunţite
despre situaţia dela ele a bibliotecilor. România lipseşte. Nu
era uşor, pentrucâ ar fi trebuit, in întâiul rând, să se fi pu­
blicat mai înainte Ia noi acasă cercetări cu acest subiect, de
caracter general şi statistic, şi apoi să fi avut o asociaţie vie
a bibliotecarilor români, nu una prea slabă, cum e mereu a
Afişul „Săptămânii Cărţii" de Crant noastră, chiar după o existenţă de zece ani, care să-şi ia sar­
cina, printr’un membru al ei, a prelucrării şi trimiterii datelor
dat, dar îl depăşesc. Ajutate de privirea teoretică şi de mate­ cuvenite. Studiile mai desvoltate, in formă de adevărate mono­
rialul bibliografic pus intr'o lumină personală de d-1 D. Guşti, grafii, pe care le avem asupra bibliotecilor dela noi, sunt cele pu­
ele încheagă, in acelaş timp, un adevărat tratat de sociologie blicate de revista « Boabe de Grâu •, dar ele nu sunt nici
românească. Dc o parte stă inteligenţa mai dogmatică şi mai complete şi se opresc mai mult la bibliotecile universitare şi
rece a d-lui Herseni, iar de cealaltă documentarea mai con­ speciale, străine propriu zis de bibliotecile curat populare.
cretă şi mai neastâmpărată a d-lui Stahl, oglindind împreună Cea mai frumoasă cercetare de acest fel se găseşte in volumul
o variaţie de putinţe, care se lămureşte atât prin personali­ comemorativ al Fundaţiei Universitare Carol I, publicat anul
tăţile deosebite, cât şi prin orizontul cuprinzător al ştiinţei trecut prin grija directorului ei, d-1 Al. Tzigara-Samurcaş.
însăşi. Ea rămâne insă deopotrivă, in afară de cadrul lucrării scoasă
N'aş putea zice că după şi, aşa dar, prin apariţia acestui de Institutul internaţional de cooperare intelectuală. Biblioteca
manual al monografiei sociologice, cu cele două ramuri ale Fundaţiei n’a fost gândită pentru marele public. Ea e o ce­
ei, doctrină şi aplicare pe teren, sarcina monografiştilor vii­ tate a cărţii, frumos înzestrată şi gospodărită, dar numai
torului s’a uşurat. Cred mai de grabă că tocmai contrariul e pentru studenţime şi câţiva cercetători.
adevărat şi că, intr’o privinţă, aceasta s’a şi urmărit. Confec­ Chiar in alte împrejurări, şi nu numai la noi, nu e totdeauna
ţionarea unei mooografii poate fi ajutată de un chestionar, uşor să se facă deosebirea intre ceea ce se poate numi biblio­
precedat de câteva sfaturi. Cercetătorul care, înainte să se tecă populară şi ce trebue lăsat bibliotecii publice in general.
apuce de lucru, a crezut însă că trebue să cetească noua că­ Cartea a fost organizată in întâiul rând pentru cei cari aveau
lăuză Herscni-Stahl, s’a găsit oprit dela întâii paşi. Sarcina mai mare nevoie de ea. Biblioteca intr’adevăr populară s'a
s'a arătat deodată in toată înfricoşata ei însemnătate. între­ întins şi s’a înrădăcinat numai acolo unde trebuinţa şi dra­
bările s’au immulţit. Simţul propriei răspunderi s’a deşteptat. gostea cetitului i-au câştigat pe toţi şi au descoperit şi mij-