Page 40 - 1934-02

toacele de îndestulare. Biblioteca pentru toţi e un aşezământ nu numai încăpător faţă de funcţia pe care o împlineşte, ca
la fel dc folositor, dacă nu moi folositor decât şcoala, care să adăpostească rafturile cu volume şi miile de cetitori, dar
intr'un fel pregăteşte numai în vederea ei, dar e, ca şi şcoala, şi de o clădire vorbitoare prin sine, de preţul pus de societate
un aşezământ cu multe trebuinţe şi care costă. Ea nu trăeşte în rosturile cărţii. Bibliotecile populare centrale din capitalele
o viaţă adevărată decât unde s'a înţeles acest adevăr. Pentru sau din oraşele mai de seamă ale diferitelor ţări, sunt ade­
maximul care s*a putut realiza până astăzi, stau înaintea noastră vărate monumente de artă arhitectonică. Ele nu împiedică,
Statele-Unite ale Americei. înfiinţarea bibliotecilor populare prin măreţia lor, intrarea cetitorilor din toate clasele sociale,
in această ţară e din 1833. Ele şi-au sărbătorit anul trecut un aşa cum o mare catedrală, de marmoră şi aur, nu sperie şi nu
secol de muncă pentru luminarea celor mulţi. Iată câteva îndepărtează pe credinciosul umil, ci îl atrage şi îl umple
date statistice şi câteva lămuriri menite să dea cel puţin o de mândrie. Cartea pusă în asemenea cadru, nu numai pentru
bănuială despre organizarea bibliotecară populară a Statelor- omul cult, care n'are de ce să se mire şi îl găseşte firesc, dar
Unite. pentru omul simplu, se ridică deodată in ochii lui şi îl câştigă
Volumul, de care am amintit, nu cuprinde de altminteri în mare parte chiar numai prin aceasta.
un studiu despre Biblioteca populară din această ţară, ceea ce Două elemente caracterizează însă şi ajută biblioteca popu­
pare că ne pune intr'o bună tovărăşie. Pricina a fost însă aici lară să-şi împlinească mai bine nădejdile puse in ea. Cel
cu totul alta, nu lipsă de material caracteristic şi de cunoscător dintâi este sistemul filialelor şi al doilea împrumutarea cărţilor
care să schiţeze cu toate acestea intenţia şi evoluţia sforţărilor acasă. Unul şi celălalt sunt la noi necunoscute şi arată cât avem
existente şi vădite româneşti, ti tocmai belşugul. Poate că încă de făcut, atunci când ne vom hotărî să intrăm vitejeşte
nicăiri in lume publicaţiile in legătură cu problema biblio­
tecilor şi ţinerea la curent asupra mişcării lor nu sunt mai
numeroase decât in cel mai mare Stat de peste Ocean. Con­
tribuţia a fost prea bogată şi ar fi înecat.
Bibliotecile publice in Statele-Unite sunt in număr de
10.937. Cifra ar putea să pară aproape neînsemnată, dacă
ar fi pusă alături, chiar de bibliotecile populare dela noi,
care trebue să se aşeze cam in jurul ei, mai mult mai sus,
decât mai jos. Alte ţări, mai curând începătoare in acest do­
meniu, ar întrece-o. Rusia sovietică, unde a trebuit să se
organizeze intăiu lupta împotriva analfabetismului şi o cam­
panie ştiinţifică de găsit un alfabet şi o limbă literară pentru
atâtea popoare supuse ei, care nu le aveau, ar număra astăzi
18.000 de biblioteci populare. Luându-ne după aceste date
brute ar urma că Statele-Unite stau mai prejos decât ţâri
mici şi n’au făcut decât jumătate drumul străbătut de altele
care, speriate de înapoierea lor, au încălţat cişmele basmului,
cu pasul de şapte mile. Ar fi o greşeală. Cifrele ca atare nu sunt
comparabile, pentrucâ ele reprezintă în fiecare ţară altceva.
Pe când la noi cele vreo 12.000 de biblioteci populare trebue
să cuprindă mai puţin de 2 milioane de volume, cu un număr
de cărţi aproximativ de fiecare, ceva trecut peste 100, în
Statele-Unite cele 10.937 de biblioteci numără 162 milioane
de volume, ceea ce înseamnă vreo 15.000 de volume de fiecare
bibliotecă şi 33 de volume de fiecare 29 de locuitori. Biblio­
tecile populare in Statele-Unite sunt, cum se vede, puternice
unităţi de sine stătătoare, care lucrează pe toate căile tehnicei
bibliotecare ca să se pună la îndemâna unui cât mai mare
număr de cetitori. Cărţile cetite se ridică anual la 36 de mi­
lioane volume, iar bugetul, socotit chiar în dolarul depreciat
cu voinţă de astăzi, e de 7 miliarde de lei. Bibliotecile sunt
deschise tuturor, in toate zilele săptămânii, toată ziua şi seara.
Iată ce înseamnă propriu zis deslegarea problemei bibliotecii
Afişul lui Mac Constantinesca
populare şi a organizării moderne a cărţii şi a centului. Alături
de această înzestrare materială, stă încadrarea cu cel mai pre­
gătit şi mai numeros corp de bibliotecari. Asociaţia bibliote­ pe acest drum. Amândouă nu înseamnă altceva decât înles­
carilor americani se apropie de sărbătorirea a 60 de ani de nirea cât mai mare a publicului cetitor ca să ajungă la carte.
existenţă şi a trecut de mult şi cu mult peste to.ooo de membri. In marile oraşe, lumea cartierelor e atât de legată de propria
De aceea se poate spune că Sutele-Unite stau in fruntea ei aşezare, unde îşi are de obiceiu fabrica, pentru muncă,
organizării bibliotecare a lumii. piaţa, pentru hrană, cinematograful, pentru distracţie, ser­
Biblioteca populară are nevoie, ca şi şcoala, de un local. viciile publice descentralizate, comisariat, percepţie, judecă-