Page 41 - 1934-02
P. 41
104 B O A B E D E G R Â U
(orie, oficiu de poştă, pentru îndatoririle cetăţeneşti sau ne lasă furat, cel puţin printre picături, să răsfoiască o carte,
cazurile vieţii, incit prilejurile de ducere in metropola propriu dar are in acelaş timp iluzia unei proprietăţi asupra acestei
zisă sunt foarte rare şi sărbătoreşti. Rar şi sărbătoresc ar fi cărţi şi a răgazului lui de cetire, care nu se poate compara cu
atunci şi accesul intr'o bibliotecă, dacă ea, oricât de puternică nicio comoditate de sală monumentală de bibliotecă.
şi de bine organizată, s'ar afla in miezul oraşului. Cartea Lucrul acesta e atât de vădit şi atât de bine prins de orga
trebue să ajungă in înţelesul pe care il are astăzi cultura, o nizatorii serviciilor de biblioteci, încât de cele mai multe ori
filialele n’au săli de lectură, ci cel mult săli de consultare a
ziarelor şi revistelor, care nu se pot da afară, şi incolo numai
o sală şi orc de împrumutare de cărţi. Astăzi o bibliotecă
populară se recunoaşte, pe lângă alte caractere pe care le-am
amintit, prin serviciul curent şi nestingherit de împrumutare
a cărţilor acasă. La noi această inovaţie, veche de o jumătate
de secol şi de mai mult, in ţările cu biblioteci populare, nu
deşteaptă decât teamă. începuturile, destul de îngrădite, dela
câteva biblioteci publice româneşti, sunt privite cu neîncredere
in cercurile bibliotecare. Ele nu pot alcătui o experienţă,
tocmai pentrucă sunt restrânse la un public special. In ce
priveşte introducerea sistemului la sate, unde se impunea
din intâiele zile, pentrucă nu-i putea veni in minte nimănui
să cheme pe ţăran să cetească numai intr'o sală de lectură,
de altminteri inexistentă, această introducere e mai mult
patriarhală. E însemnată, pe treapta de desvoltare bibliotecară
pe care ne găsim, mai mult ca o mărturisire şi ca o capitulare,
decât ca o convingere. Organizarea împrumutării cărţilor
acasă trebue să fie intâia grijă a unei biblioteci populare,
mult mai mare decât aceea a îndrumării şi supravegherii
cetirii in sala de lectură.
Iată acum o serie de mijloace pentru cât mai marea folosire
a bibliotecilor populare: deschiderea lor in orele in care nu
se lucrează in fabrici sau in birouri, mai ales seara şi sărbă
torile înainte de amiază; organizarea interioară a bibliotecii
atrăgătoare şi comodă, cu aspect plăcut al cărţilor; pregătire
de săli de adunare, de conferinţe cu proiecţii şi audiţii radio
fonice; expoziţii de cărţi cu acelaş subiect; afişarea listelor
cu nouile cărţi, cu o însemnare explicativă, şi publicarea lor
în ziare; cărţi grupate după categorii de cetitori cu cataloage
deosebite; catalogul pe materii cu clasificare simplă şi
însemnări lămuritoare pentru fiecare grup de materii; con
Afişul lui Victor Ion Popa ferinţe despre folosul bibliotecii (în Columbia, asemenea con
ferinţe făcute prin radio au dus la o creştere a cetitorilor de
trebuinţă zilnică şi uşor de mulţumit, un obiceiu îndeplinit 23%); proecţia după un film documentar a titlurilor de cărţi
fără nicio sforţare specială. De aceea marile oraşe au infiinţat populare in legătură cu el; introducerea in sala de cetire a
biblioteci de cartier, câte 40, 50 şi chiar mai multe, care scu bibliotecilor mijlocii a sistemului liberei consultări a cărţilor
tesc pe cetitor să caute prea departe hrana sau desfătarea su de pe rafturi, pentru ca lectorul să-şi poată face singur o
fletească a cetitului. Praga, de pildă, pe lângă strălucita ei părere inainte să aleagă; înzestrarea cu colecţii îngrijite de
bibliotecă centrală, adevărată cetate şi catedrală a cărţii, plină manuale şi de cărţi de referinţe; serviciul de schimb de cărţi
ca un stup in fiecare zi de mulţimea cetitorilor, are nu mai intre biblioteci, uşurând astfel bugetul bibliotecilor obişnuite;
puţin de 45 alte biblioteci, in legătură cu ea şi răspândite in simplificarea formalităţilor de frecventarea bibliotecii, îm
toate cartierele. Publicul n'are nevoie să se mişte el din mediul prumut de cărţi fără plată de taxe şi garanţii sau in schimbul
obişnuit de viaţă, pentrucă se mişcă, duse de un serviciu unei sume cât mai mici; contact strâns cu şcoala, cu univer
anumit pretutindeni, cărţile insele de împrospătare, la soroace sităţile populare şi in deobşte cu toate societăţile şi aşeză-
mai lungi, sau cărţile mai rare, cerute şi neaflate in filiala de mintcle care lucrează pentru educaţia poporului; adunări dese
cartier, care are numai ea uneori 20, 30.000 de volume. ale bibliotecarilor din aceeaş localitate; intocmirta de cata
Chiar îmbunătăţirea prin filiala de cartier nu e insă îndestu loage de către comitete de bibliotecari cu arătarea, cel puţin
lătoare pentru uşurarea şi răspândirea cetitului. Omul se poate prin însemnări lămuritoare, a cărţilor potrivite cu diferite
prea bine să aibă biblioteca la poartă, dar să nu găsească cele tipuri de biblioteci populare; înlesnirea de legături personale
două sau trei ceasuri pe zi ca să intre şi să cetească. Biblioteca între bibliotecari şi cetitori; sprijinirea iniţiativelor de cum
trebue dusă nu numai la el in cartier, dar chiar la el in casă. părare de cărţi pe preţ mai mic, prin înţelegere intre librari
In felul acesta, nu numai că cel mai muncit cetăţean tot se şi editori; publicarea de periodice despre bibliotecile menite