Page 43 - 1934-02

io6 B O A B E D E G R Â U

sează de astfel de lucruri îl vor utiliza ca izvor principal de ramarasiensi existentis et quidem — ut nobis ab eadem scrip-
informaţie. De aceea cred utile unele întregiri şi rectificări. tum est — ex directione ac inviatione viennensi hue missa,
Prietenul I. Georgescu vorbind de privilegiul tipografiei blă- impressa juxta originale ejusdem Regiac Comissionis 1771);
jene scrie: • Remarcabil e că episcopul Aaron (nu Aron î) a 8. Prefacerea (= traducerea) Sinedului a împărăţiei tur­
obţinut dela Mana Teresia dreptul de a tipări regulamentul ceşti pentru slobozenia... supuşilor crăieşti şi împărăteşti
regimentelor romăneşti de graniţă precum şi diferitele pa­ în Ţara Turcească, 1784. (Veress, 1. cit., p. 344);
tente relative la urmărirea fugarilor». Asta ar fi fost deci, 9. Cele mai jos însemnate necuviinţi să strică şi de osâbit
după părerea autorului, privilegiul obţinut de vlădica Aaron. se opresc, 1784. E o ordonanţă, care fixează in 13 puncte
In realitate lucrurile s’au petrecut altfel. Teologul iezuit, pus lucrurile, pe care proprietarii nu le pot săvârşi faţă de iobagii
in coastele episcopilor uniţi ca să le controleze activitatea, a lor. (Veress, 1. cit., p. 344);
rugat pe împărăteasa Maria Teresia ca pentru a face posi­ 10. Regulamentul miliţiei grăniţereşti ilirice in limba sâr­
bilă desvoltarea tipografiei din Blaj să împiedice introducerea bească (Raportul amintit: Impressum quidem adhuc est pridem
in ţară a cărţilor româneşti tipărite in «provinciile străine » in hac Typographia aliud quoque Regulamentum militare pro
(e provinciis extern). Scrisoarea « teologului » nu o cunoaştem, natione illyrica in illyrica lingua, sed cuius exemplar a prae-
cunoaştem însă răspunsul din 6 Iunie 1768 al împărătesei. dcccssoribus huius typographiae praefectis in archivio non
Răspunsul spune că Maiestatea Sa primind informaţiile « Pă­ est conservatum nec actu hic reperitur). Din cuvintele acestea
rintelui teolog» referitoare la starea tipografiei din Blaj a rezultă că Regulamentul sârbesc — pe care raportul 11 citează
hotărî t: imediat după cel românesc din 1766 — s’a tipărit mai înainte
1. Să nu se mai îngăduie introducerea în Transilvania a (pridem) deci înainte de 1766.
cărţilor româneşti din ţările străine (inductio librorum va- Pentru a urma expunerea d-lui Georgescu, înainte, ded,
lachicorum e provinciis extern in Transylvaniam amplius de a trece la celelalte tipărituri blâjene, ţin să mai dau câteva
haud admittantur). lămuriri asupra « privilegiului» tipografiei, lămuriri care lipsesc
2. Cărţile teologice ce se vor tipări in tipografia Blajului din studiul d-sale. In 1770 tipograful vienez Iosif Kurtzbock
să fie censurate de episcopul şi de « teologul » său, iar cele a primit dela Maria Teresia privilegiul — acesta real, căci era
« politice * de guvernul provinciei. Hotărirea împărătesei i-a privilegiam privativum — de a putea tipări 20 de ani numai
fost comunicată episcopului de guvernul ardelean la 21 Iulie el cărţi in limbile sârbă, grecească şi «alte limbi orientale *
1768. (aliisque orientalibus linguis). In 6 Iunie (1770) Curtea din
Acesta era privilegiul dat tipografiei: prohibirea introducerii Viena a comunicat guvernului ardelean măsura amintită, cu
în ţară a cărţilor tipărite in Moldova şi Muntenia. Tipărirea ordinul ca Intru cât ca ar putea privi şi Transilvania, să se
regulamentului regimentelor româneşti de graniţă şi a paten­ îngrijească « quo memoratus Josephus Kurtzbuck in asa preat-
telor relative la urmărirea fugarilor, n'a fost un privilegia nici tacti privilegii indebite haud turbetur ». La 12 Iulie guvernul
un drept, ci a fost o simplă comandă. Guvernul a comandat comunică episcopului Rednic (succesorul lui P. P. Aaron)
unele lucrări oficiale la Blaj, cum comandase altele la Cluj, hotărirea Curţii şi-l întreabă dacă s’au tipărit in Blaj cărţi
la Sibiu etc. « Patentele » împărăteşti tipărite la Blaj, au fost sârbeşti, greceşti ori în alte «limbi orientale »< In ce limbi
următoarele: obişnueşte a tipări tipografia? Episcopul văzându-şi primej­
1. Idea care spre mai mare folos s'aa aşezat pentru scăderea duită tipografia a scris guvernului că şi ea are un privilegiu
cărăuşiilor şi sălăşlmnlor celor fără plată In Ţara Ardealului, — am văzut care — de a tipări cărţi româneşti pentru nevoile
1730. Este, cum observă d-1 A. Veress, probabil întâia tipă­ populaţiei ardelene, privilegiu care nu a fost revocat.
ritură blăjană (Revista Archivelor I, p. 342—43); Guvernul a răspuns la 16 Octomvrie 1770, că înţelege şi el
2. Instrucţiuni pentru cultura cartofilor, 1760. (O cunoaştem necesitatea funcţionării tipografiei dela Blaj şi că intenţionează
numai dintr’un raport din 30 Ianuarie 1772 al directorului să solidte dela împărăteasă menţinerea situaţiei ei. Pentru a
tipografiei trimis guvernatorului provinciei. Raportul o amin­ putea face cu mai mulţi sorţi de isbândă acest lucru îl roagă
teşte astfel: Patentales Ex. Regii Gubernii quae pro intruc- pe episcopul să trimită copia « privilegiului» din 6 Iunie 1768.
tione culturae pomarum terestrium deserviebant valachico Intervenţia guvernului a reuşit. Cu decretul din 7 Septemvrie
îdiomatc impressae anno 1760); 1771 împărăteasa a scos de sub monopolul lui Kurtzbock
3. Proclamaţia guvernului Buccow către norodul românesc cărţile româneşti pentru ardeleni. A ordonat insă, ca manu­
din Ţara Ardealului, 1761. (Veress, 1. cit., p. 343); scrisele prezentate tipografiei pentru tipărire, după ce au fost
4. Regulamentul miliţiei grăniţereşti, 1766; censurate de episcop, să fie trimise guvernului ca să vadă
5. Rânduiala Măriei Teresia pentru dumă ,1766. (Veress, « num reflexiones quaedam politicae non subversentur ».
I. dt., p. 343. Raportul amintit o dtează astfel: «Patentales Tipografia a fost deci salvată. La 9 Noemvrie 1771 insă
Ex. Regii Gubernii in negotio sanitatis); episcopul s’a plâns guvernului, că Transilvania a fost invadată
6. Rânduiala pentru emigrarea locuitorilor din Transil­ de cărţi din Moldova (ex Moldavia in magnum huncce Prin-
vania, 1768; cipatum Transylvaniae irrepserunt), care stricau şi rosturile
7. Nişte Urbana in limbile română şi ruteană, 1771. Au tipografiei dela Blaj şi tulburau şi conştiinţele uniţilor. Gu­
fost comandate ad la ordinul Curţii din Viena, de o Comi- vernatorul, Contele Auersperg, răspunde la 11 Ianuarie 1772:
siune, care funcţiona in judeţul Maramureş (Quaedam Ur­ episcopul să cerceteze şi dacă va găsi la credincioşii săi cărţi
bana — cetim in raportul din 30 Ianuarie 1772 al directorului bisericeşti aduse de preste munţi, să le confişte şi «să le ardă
tipografiei — valachico et ruthenico idiomate pro prindpatu în loc secret ► (in loco secreto con ere mari faaat); dacă va afla
Hunganae ad requisitionem I. R. Comissionis in Cottu Ma- că astfel de cărţi se găsesc in mâinile neuniţilor, să-i comunice