Page 48 - 1934-02
P. 48
cher, care a ieşit de curând la Brockhaus, cam de aceleaşi tutindeni însoţit de conducătorul Secţiei de documentare foto
dimensii atât in format cât şi in numâr de fotografii, intre grafici a Direcţiei Presei şi autorul intâiului volum. Calitatea
250 şi 300. Exişti ediţii germani, francezi, englezi şi o va- fotografiei, atât ca lentilă de obiectiv cât şi ca punere în scenă,
rianti a lor români. Aceasta din urmi are pentru noi marele sau, zis mai bine, ca surprindere de momente, ceea ce deose
folos ci aduce in original introducerea lui Octavian Goga, un beşte şi inalţi fotografia faţă de desen sau acuarelă, care au la
fel de tindi striluciti, de incredere şi de prcamirire. Ia Cân rândul lor alte însuşiri închise oricărei producţii mecanice.
tarea României. Niciodati poetul n’a stiruit in atâtea pagini
asupra frumuseţilor ţârii şi a inzestririi oamenilor ei. E ca
un record de duraţi în menţinerea la aceeaş inâlţime, odi in
prozâ, fresci de un retorism cromatic plin de tinereţe, evo
care etnografici şi geografici mişcitoare, text de ciliuzi aca
demică, mai aproape de stele decât de pământ. Suntem
înaintea unei pagini romantice, care ne aminteşte de cea
mai frumoasă descriere, aceea a Ardealului, pe care o avem
scrisă de Bilccscu, alt mare inspirat.
Pasul mai departe al « României > lui Kurt Hielscher e in
latura estetici, nu in cea documentari. Autorul, un artist
fotograf care a mai făcut şi din alte ţâri obiecte ale unor tot
atât de frumoase cărţi, a străbătut cu aparate proprii România
Ţărani din Maramureş (Foto Hielscher)
este mai presus de orice laudă. Fotografia, din documentari,
s’a schimbat in artistică, fără si-şi fi scăzut cit de puţin va
loarea informativi. Mă gândesc la unele bucăţi, cum e chiar
cea dintâi, de-atâtea ori şi aproape obositor explorată şi
exploatată. Schitul vechiu din gura peşterii dela Ialomiţa.
E o fotografie mai mult a razei de soare şi a unui peisaj de
piatră şi de brazi scămoşat de lumină, atunci când sunt pri
vite dela întuneric. Silueta neagră a bisericuţii îmbrăcată in
solzi de şindrilă nu are alt rost decât să aşeze in perspectivi
masa de manevră a unui contrast puternic. Pe deasupra ei joacă
în fâşiile de aer argintat pulberile neastâmpărate şi nepămân-
Ţârincuţi din Drăguş (Foto Hielscher) tene ale ceasului de amiază la munte.
Execuţia tehnică e deopotrivă vrednică de teascurile cu
in lung şi in lat, din gâtlejurile de piatră ale Cazanclor până faimă fără pereche ale Germaniei. Prelucrat in formele me
la cetăţile de deasupra Nistrului, şi dela capul calcinat de soare, canice ale multiplicării stereotipe, clişeul primordial nu şi-a
ca un Gibraltar român, dela Cavaraa pini in viile cu balade pierdut nimic din jocul nuanţelor şi din linia lui. Volumul e un
ale Maramureşului şi a prins intr’o aşezare şi într’o lumini model de execuţie fotografică şi grafică. Kurt Hielscher şi
nouă privelişti şi oameni cunoscuţi. El a fost de altminteri pre Brockhaus au dat la iveală, fiecare cu o contribuţie de altfel, o