Page 50 - 1934-02

printre picioarele cailor vremii, pini in zilele noastre. Lipitura aceiaşi ctitori anume pentru întreţinerea sfintelor bisericuţe,
spoită cu roşu a celor două clădiri îşi tremură şi astăzi crăpă­ dar nimeni nu ştie cum au putut să treacă luni şi luni de zile
tura din streaşină pănă în pământ. Acoperişul din şindrilă, fără ca stricăciunea să se dreagă. Se pare că astăzi, in sfârşit,
care a schimbat felul cum arăta locaşul in zilele lui de strălu­ s’au încuviinţat câţiva buşteni din codrul lui Ştefan, ca să se
cire, e tot aşa de sur şi de destrămat ca acum douăzeci de ani- taie cele câteva sute de bucăţi de şindrilă, care să împiedece
Clopotele din turnul de piatră, cu buzele roase de bătaie, stau apele cerului să spele de pe peretele unde a întârziat până in
fără ştreanguri pe căprioreala afumată, de teama • dracilor» zilele noastre, ca să ne vadă cum arătăm la faţă, chipul marelui
de copii cari le-ar trage toată vremea, şi ar face să se audă in Voevod şi al familiei lui. Cerul a vrut să nu plouă in tot acest
toată ţara glasul pus in limba lor de temutul Ştefan Vodă. De timp, când inserează toate ogoarele. Deoarece el işi are chib­
câte ori se opreşte un automobil cu domni dela oraş, tineretul zuinţă Iui, se poate să nu fi plouat anume pentru ca tencuiala
se adună şi priveşte. Băiatul ăsta cu un colţ de pâr ieşit de sub Voroneţului să nu se umezească şi să cadă, iar noi să ne în­
pălărie şi cu dinţi mari lopătoşi e in clasa a cincea primară. cărcăm de încă un păcat, mai greu decât celelalte. Plângem

Ştefan cel Mare dela Voroneţ Foto Krepler

Fata, care stă pe rampa şoselei, e intr’a şaptea. Vorbim ceva numai de pedeapsa ncploii şi se putea să ne lovească aceasta,
despre unele figuri de pe pereţi, care s'au păstrat şi in cărţile mult mai crunt.
de cetire. Biserica e lăsată pe bune mâini. Toţi ştiu dela cine Drumul de astăzi, până la Voroneţ, popasul de mare turism
le vine şi cât de nepreţuită e. O străbună a fetei trebue să fi al Bucovinei, nu capătă un inţeles decât după ce te opreşti
stat în secolele mai depărtate model pentru vreo mucenică sau înaintea marilor icoane, lucrate de Marcu zugravul, său de alt
chiar pentru Fecioara Maria. meşter, pe zidul din faţă, dela Răsărit, la care Soarele, când
De anul trecut pică in pod. Toată lumea, începând cu satul, se saltă de după culmile împădurite, priveşte in fiecare dimi­
s'a speriat. Şi nu era vorba de plăci de aramă şi nici de inveliş neaţă. E acolo, mai vie decât in alte părţi, in toată înfricoşarea
de plumb, cum a fost cel topit şi turnat gloanţe de Cazaci la ei, povestea vămilor văzduhului. Dela una la alta îl aşteaptă
Putna, ci de biete foi de draniţă, lucrate cu securea de meşterii pe bietul suflet tot felul de incercâri şi de primejdii şi cu fiecare
lemnari ai locului. Vara şi toamna trecută şi-au turnat ploile pas se îndoeşte că are să mai ajungă. Numai faptele lui bune
lor nesfârşite. Iama a aşternut un alt acoperământ alb peste de pe pământ şi mila Celui Prea înalt il ajută. Aşa e drumeagul
celălalt, bătrân şi găurit. Acum s*a întors a doua primăvară. care se desface din marea şosea a Gurii Humorului, amintind
Pădurile coboară până in sat. Ele au fost lăsate odinioară de la cotitură, ca o prevestire, numele marelui răbdător şi sfânt