Page 52 - 1934-02
P. 52

r


























                                           Sală de citire într’o şcoală • Rabfac»

               EDUCAŢIA                   POPORULUI N                          ALTE          ŢĂRI
                                                                        Î

                                                 — A D A U S    —
           Munca bibliotecilor în Rusia pre-revoluţio­      Clasificarea  primită  pentru  cea  mai  mare  pane  din  biblio­
                                                          tecile  din  perioada  pre-revoluţionară,  nu  cuprindea  rubrica
                       nară şi în U. R. S. S.
                                                          *  Literatură  politică  ».  Aceasta  era  obiectul  unei  cenzuri  aspre
                                                          şi  in  deosebi  cărţile  publicate  in  perioada  revoluţionară  din
           a) Organizare. Bibliotecile publice gratuite erau altădată alcă­
                                                          1905, au fost oprite până la 1917.
         tuite  din  bibliotecile  de  oraşe  atâmâtoare  de  autorităţile  mu­
         nicipale,  din  bibliotecile  de  sat,  bibliotecile  societăţilor  de   Iată  un  exemplu  de  statistică  din  această  perioadă,  care
                                                          cuprinde  mijlocia  circulaţiei  anuale  a  cărţilor  dintr’o  bibliotecă
         cumpătare  şi  ale  altor  societăţi  (Societatea  învăţării  cetirii,  so­
                                                          (vezi  Mcdynski,  «  învăţământul  post-şcolar,  însemnătatea,  or­
         cietăţi de binefacere, ş. a.).
                                                          ganizarea şi tehnica lui •, ed. Revoluţia din Octomvrie):
           înfiinţarea  unei  biblioteci  popukre  avea  nevoie  de  autori­
         zarea  guvernatorului  sau  a  şefului  poliţiei,  cu  consimţământul
                                                               Totalul cărţilor împrumutate..........................1-259
         inspectorului  şcolilor  primare  din  regiune,  de  încuviinţarea
         episcopului şi a altor funcţionari. Opunerea uneia dintre aceste   Cititori........................................................... 8,3
         personalităţi ajungea ca să împiedece înfiinţarea unei biblioteci   Cărţi religioase.................................................6,8%
         gratuite,  iar  societăţile  care  se  îndeletniceau  cu  facerea  de   Literatură.......................................................61 %
         biblioteci,  ca  de  pildă  Societatea  învăţării  cetirii,  puteau  chiar
                                                               Istorie................................................................. 9%
         să treacă drept suspecte.
  P        Deschiderea unei biblioteci cu plată dădea naştere la mai  Istorie naturală   -  .  . .................................... 5%
         puţine  greutăţi;  aceste  biblioteci  aveau  o  îngăduinţă  mai  mare   Alte subiecte.......................................................17%
         in  ce  priveşte  felul  de  literatură  pe  care  puteau  să-l  aibă.  In
         afară  de  aceasta,  cu  cât  scopurile  urmărite  de  bibliotecă  erau   Acest  tablou  nu  aminteşte  literatura  politică;  probabil  că
         mai  comerciale  şi  preţul  abonamentului  de  cetire  mai  ridicat,   aceasta  din  urmă  e  cuprinsă  in  rubrica  «  alte  subiecte  »;  dim­
         cu atât libertatea era mai mare in alegerea cărţilor.  potrivă,  coloana  «  cărţi  religioase  »  ia  întâiul  loc  şi  procentul
           Alegerea,  când  era  vorba  de  bibliotecile  populare  gratuite,   de  împrumutare  c  destul  de  mare.  Acest  fel  de  literatură
         să  făcea  numai  in  temeiul  unei  liste  anumite,  încuviinţate  de   cuprinde  cărţi  care  descriu  viaţa  sfinţilor,  minunile,  etc.
         «  Comitetul  Savant  »  (alipit  de  Ministerul  Afacerilor  Străine),   Dalele  statistice  din  cartea  lui  Mldynski  arată  că  bibliotecile
         şi  abia  5%  din  producţia  globală  a  cărţilor  putea  să  fie  cum­  guvernământului  Tambov  aveau  in  mijlociu  21%  cărţi  reli­
         părate  de  biblioteci.  Mai  mult  decât  atât,  această  listă  nu   gioase, cele din Yaroslav 15,2% şi cele din Kiev 16%, etc.
         era  întregită  sistematic,  ci  numai  întâmplător,  şi  literatura   Tabloul  comparativ  de  mai  jos  al  inventarului  bibliotecilor
         trecută  în  ea  ar  fi  putut  să  aibă  drept  tendinţă  caracteristică:   din  districtul  Leningrad,  stabilit  după  clasificarea  zecimală,
         « Pentru Patrie, Credinţă şi Ţar ».              pentru perioada 1914 şi 1927, e deopotrivă plin de interes:
  k
   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57