Page 52 - 1934-02
P. 52
r
Sală de citire într’o şcoală • Rabfac»
EDUCAŢIA POPORULUI N ALTE ŢĂRI
Î
— A D A U S —
Munca bibliotecilor în Rusia pre-revoluţio Clasificarea primită pentru cea mai mare pane din biblio
tecile din perioada pre-revoluţionară, nu cuprindea rubrica
nară şi în U. R. S. S.
* Literatură politică ». Aceasta era obiectul unei cenzuri aspre
şi in deosebi cărţile publicate in perioada revoluţionară din
a) Organizare. Bibliotecile publice gratuite erau altădată alcă
1905, au fost oprite până la 1917.
tuite din bibliotecile de oraşe atâmâtoare de autorităţile mu
nicipale, din bibliotecile de sat, bibliotecile societăţilor de Iată un exemplu de statistică din această perioadă, care
cuprinde mijlocia circulaţiei anuale a cărţilor dintr’o bibliotecă
cumpătare şi ale altor societăţi (Societatea învăţării cetirii, so
(vezi Mcdynski, « învăţământul post-şcolar, însemnătatea, or
cietăţi de binefacere, ş. a.).
ganizarea şi tehnica lui •, ed. Revoluţia din Octomvrie):
înfiinţarea unei biblioteci popukre avea nevoie de autori
zarea guvernatorului sau a şefului poliţiei, cu consimţământul
Totalul cărţilor împrumutate..........................1-259
inspectorului şcolilor primare din regiune, de încuviinţarea
episcopului şi a altor funcţionari. Opunerea uneia dintre aceste Cititori........................................................... 8,3
personalităţi ajungea ca să împiedece înfiinţarea unei biblioteci Cărţi religioase.................................................6,8%
gratuite, iar societăţile care se îndeletniceau cu facerea de Literatură.......................................................61 %
biblioteci, ca de pildă Societatea învăţării cetirii, puteau chiar
Istorie................................................................. 9%
să treacă drept suspecte.
P Deschiderea unei biblioteci cu plată dădea naştere la mai Istorie naturală - . . .................................... 5%
puţine greutăţi; aceste biblioteci aveau o îngăduinţă mai mare Alte subiecte.......................................................17%
in ce priveşte felul de literatură pe care puteau să-l aibă. In
afară de aceasta, cu cât scopurile urmărite de bibliotecă erau Acest tablou nu aminteşte literatura politică; probabil că
mai comerciale şi preţul abonamentului de cetire mai ridicat, aceasta din urmă e cuprinsă in rubrica « alte subiecte »; dim
cu atât libertatea era mai mare in alegerea cărţilor. potrivă, coloana « cărţi religioase » ia întâiul loc şi procentul
Alegerea, când era vorba de bibliotecile populare gratuite, de împrumutare c destul de mare. Acest fel de literatură
să făcea numai in temeiul unei liste anumite, încuviinţate de cuprinde cărţi care descriu viaţa sfinţilor, minunile, etc.
« Comitetul Savant » (alipit de Ministerul Afacerilor Străine), Dalele statistice din cartea lui Mldynski arată că bibliotecile
şi abia 5% din producţia globală a cărţilor putea să fie cum guvernământului Tambov aveau in mijlociu 21% cărţi reli
părate de biblioteci. Mai mult decât atât, această listă nu gioase, cele din Yaroslav 15,2% şi cele din Kiev 16%, etc.
era întregită sistematic, ci numai întâmplător, şi literatura Tabloul comparativ de mai jos al inventarului bibliotecilor
trecută în ea ar fi putut să aibă drept tendinţă caracteristică: din districtul Leningrad, stabilit după clasificarea zecimală,
« Pentru Patrie, Credinţă şi Ţar ». pentru perioada 1914 şi 1927, e deopotrivă plin de interes:
k