Page 53 - 1934-02

n 6 B O A B E D E G R Â U

Dacă ne oprim la bibliotecile asociaţiilor profesionale din
Totalitatea cărţilor
Literatură cercurile muncitoreşti, fabrici şi uzine, vom vedea că procentul
ştiinţifică In 19 biblioteci In 20 biblioteci de lectură al cărţilor ştiinţifice şi politice e incă şi mai mare.
• in 1914 în 1926 Să luăm darea de seamă a bibliotecii Cercului Uzinei «Cauciuc»
dela Moscova, pe răstimpul dela t Ianuarie până la 1 Iulie 1931:
0 1.812 >0-875
1 2.528 4-827
Literatură Cărţi
2 3674 4.097 ştiinţifică împrumutate
3 >-349 75r4>>
4 786 1.982 0
5 5-697 22.709
6 >-476 25.696 1 >69
7 >-497 >7-205 2 457
3 4-322
8 1.615 J4905
4 >50
9 5.278 9» 4>5
9 1 8.276 13.162 5 1.316
Literatură 6 2.863
propriu zisă 28.774 164.671 7 782
8 1.809
57762 447.065 9 1.566
9> 977
Observafie: rubrica 2, cuprindea fireşte în 1914 cărţi reli­ Literatură propriu zisă 9.080
gioase şi in 1926, cărţi anti-religioase.
23-496
In acest tablou două fapte atrag luarea aminte: 1. In 1914
biblioteca avea de 2,7 mai multe cărţi religioase (rubrica 2)
decât lucrări despre chestiunile sociale (rubrica 3); 2. Biblio­ Tabloul acesta dovedeşte, intâiu că lucrătorii au mai mult
tecile din districtul Leningrad şi-au inmulţit de 56 de ori în interes faţă de literatura ştiinţifică decât faţă de literatură,
1926 numărul volumelor de literatură politică (rubrica 4). pentrucă totalul împrumuturilor se ridică la 61%; al doilea
Lucrările de literatură sunt de 6 ori mai numeroase şi cărţile că problemele care interesează mai mult pe lucrători sunt cele
de literatură ştiinţifică au un coeficient de 9,8 mai mare, ceea ce politice şi sociale (30% din totalul cărţilor ştiinţifice împrumu­
înseamnă că sporul cărţilor priveşte mai cu seamă numărul tate).
lucrărilor ştiinţifice despre chestiuni sociale sau politice. După revoluţie, activitatea bibliotecilor s'a făcut în fiecare
b) împrumut de cărţi. E interesant să se vadă in ce proporţie an mai vie. Dacă punem alături activitatea aceleeoş biblioteci
se cetea şi se ceteşte cutare sau cutare gen de literatură. din Uzina « Cauciuc » în 6 luni din 1928 cu aceea din acecaş
Să studiem aceleaşi biblioteci din Leningrad şi să ne oprim perioadă din 1931, ajungem la următoarele constatări:
a împrumutul anual de cărţi.
Pe 6 luni Pe 6 luni
Literatură In 19 biblio­ In 20 de bi­ in 1928 in 1931
ştiinţifică teci In 1914 bi ioteci in 1926
Numărul cititorilor........................... 1.106 2.913
0 1.148 24-009 Cititori muncitori.............................. 726
2.392
1 4 573 8.012 Inventarul cărţilor ............................ 15.000
• 2 1.363 2.569 8.998
Cărţi împrumutate............................ 10.241 23-496
3 >•497 115.861
Lucrări împrumutate despre che­
4 576 2-970 stiuni politice şi sociale . . . 549 4.322
5 9.064 66.314
6 2.678 84-393
7 903 11.002 Bibliotecile populare din districtul Hamovmk din Moscova
8 12.055 45.636 au împrumutat in 1921, 60.000 de cărţi, in 1924, 480.000 şi in
6.578 101.486 >930, 995-000.
9
9> 3-9>> >7-495 c) Număr fi categorii de biblioteci. Numărul bibliotecilor
Literatură publice gratuite (cuprinzând şi bibliotecile înfiinţate pe lângă
propriu zisă 182.225 562.105 sălile de cetire dela sate) s’a întreit în perioada revoluţionară
226.570 1.041.632 şi U. R. S. S. avea in 1931 18.000 de biblioteci cu 58.000.000
cărţi.
Tabloul acesta arată că în 1926 cetitorii au cetit de 77 de ori înainte de revoluţie, bibliotecile dela sate erau nespus de
mai multe lucrări in legătură cu literatura politică şi socială slabe, cele mai multe n’aveau decât intre 100—150 cărţi de ca­
decât in 1914, pe când procentul in acelaş răstimp al lucrărilor racter aproape copilăresc, pe care învăţătorul le împrumuta
in legătură cu chestiuni ştiinţifice sau literare nu s'a ridicat populaţiei adulte. Numai 5% dintre ele aveau un bibliotecar
decât până la 10,8 şi 3,1. profesional şi plătir, cu alte cuvinte nu existau mai mult de