Page 54 - 1934-02

M A . ZIBULENKO ŞI AL. P. PINKEVICI: EDUCAŢIA POPORULUI IN U. R. S. S. *17

250—300 dc bibliotecari lucrând in această categorie de bi­ legătură cu literatura politică şi socială. In 1926, 1620 cu 6,7
blioteci. milioane de cărţi şi 11 milioane volume împrumutate.
Dimpotrivă, starea bibliotecilor gratuite dela oraş era pri­ In 1929 se socoteau 7151 de biblioteci ale asociaţiilor pro­
vilegiată. La Moscova, de pildă, anumite biblioteci aveau până fesionale cu un inventar de 25 milioane de cărţi şi un împrumut
la 15.000 de cărţi şi un mare oraş număra dela 1—5 bibliotecari anual de 48,1 milioane de volume.
pe lângă fiecare bibliotecă urbană. Nu existau biblioteci mun­ In tabloul alăturat se vor găsi clasate lista bibliotecilor şi
citoreşti in fabrici şi uzine, nici cluburi de lucrători, d numai inventarul de cărţi al asociaţiilor profesionale.
miri biblioteci de caracter tehnic in folosinţa inginerilor şi a Luarea aminte a bibliotecilor ştiinţifice s'a îndreptat deopo­
directorilor. trivă către mulţime şi numărul lor a crescut. Cele mai însemnate
Biblioteci militare se găseau pe lângă cercurile de recrutare dintre ele, înfiinţate sub regimul sovietic. Biblioteca Academiei
pentru ofiţeri şi familiile lor. Comuniste, Biblioteca Institutului Lenin, Biblioteca Institu­
In perioada revoluţionară, numărul bibliotecilor nu numai tului Marx şi Engels, au fiecare mai mult de 1 milion de cărţi.
că a sporit, dar s'a schimbat şi felul serviciilor pe care le aduc. Bugetul lor de cumpărături se urcă Ia 60—70.000 de ruble
Aşa, de pildă, guvernământul din Tver avea in 1909, 52 de pe an; pe lângă aceasta ele mai primesc lucrările pentru depo­
biblioteci cu o medie de 628 cărţi fiecare; in 1926 se numără zitul legal.
250 de biblioteci cu 3436 de cărţi, mijlocia pentru fiecare. Vorbind despre vechea carte pre-revoluţionară, Lenin zicea:
Se află astăzi in U. R. S. S. 12.028 biblioteci la sate cu « că era una din cele mai mari nenorociri ale fostei societăţi
bibliotecar plătit intre 720—960 ruble pe an. burgheze », pentrucă săpa o prăpastie intre viaţa reală şi aceea
pe care o zugrăvea. Cu astfel de colecţii de cărţi era foarte
greu şi chiar cu neputinţă pentru bibliotecari să mulţumească
Numărul căr­
Numărul ţilor din bi­ cererile lucrătorilor. Chiar bibliotecile de oraş n'aveau drept
Asociaţii profesionale de biblio­ blioteci (în decât la 2—3 cărţi despre chestiunile economice care nu răs­
teci mii) pundeau lozincii: «Pentru Patrie, Credinţă şi Ţar». Literatura
dădea o mincinoasă oglindă a vieţii societăţii burgheze şi
convingea pe cetitori despre trebuinţa şi folosul capitalului,
Lucrători agricoli...................... 1.041 561,4 despre omenia, înaltele lui virtuţi morale ş. a.
t din uzine metalurgice 415 1-434 Fantezii absurde, după tipul cărţilor lui Haggard sau literatura
» strungari.................... 283 428 sentimental monarhică, după modelul romanelor lui Werner,
* tăbăcari .................... i i i 367 umpleau rafturile bibliotecilor pre-revoluţionare. Se găseau
• metalurgişti . . . . 4 6 4 2.081 între ele şi cărţi obscene.
» tipografi.................... 120 343 Rubrica Istorie în bibliotecile pre-revoluţionare cuprindea
de interasociaţii . . 48 299
t poveşti şi istorisiri despre viaţa ţarilor şi a regilor. Manualul de
» unificaţi..................... 18 85 istorie rusă al lui Ilovaisky este o probă de literatura « ştiinţifică-
Funcţionari din industr. textile 78 229 istorică » a acelei vremi.
* din intrepr. de pro­ Numărul cetitorilor lucrători şi ţărani a crescut peste orice
duse alimentare 230 636 închipuire in perioada pre-revoluţionară. Numărul cetitorilor
» din rafinării . . . . 1 6 7 6 0 5 lucrători s’a făcut de 9 ori mai mare în bibliotecile de instrucţie
» din întreprinderi de publică ale oraşului Leningrad.
produse textile . . *45 2.352 După darea de seamă a comitetului central pan-rus, biblio­
» din industr. chimică 318 7*8 tecile asociaţiilor profesionale aveau in 1929, 2,2 milioane de
» din fabricile de ma­
cîtitori. In timpul celor din urmă trei ani activitatea bibliotecilor
şini de cusut . . . 52 129 s’a mărit şi mai mult ca să atragă pe c.titorul popular,şi in
» din întrep. de constr. 34* 781 deosebi pe cel care e puţin pregătit pentru cîtit. Multe bi­
» din fabricile de con­
blioteci se întrec intre ele in propaganda făcută ca să atragă
ducte de apă . . . *35 549 pe cetitorul puţin instruit. Biblioteca Griboiedof din Moscova,
» din căile ferate . . 558 3.588 de pildă, a fost cercetată in iarna 1929—1930 de 800 de cetitori
» din transportul local *25 23*
$ legătură de părţi . . 24* 436 puţin instruiţi.
Scăderea analfabetismului merge în U. R. S. S. cu paşi
Funcţionari din intrepr. sanitare 325 399 mari şi se socoteşte că în 1931 au început să înveţe 14.000.000
♦ din comerţ . . . . 2 6 8 1-244 dc analfabeţi.
• din intrepr. care se
Faptul acesta e cu deosebire însemnat pentru ţările cu
ocupă de economia populaţie slabă. Ziarul locaţia autonomă a primit in Mai
comunistă . . . . 1 1 8 8 7 0 1932 o scrisoare dela câteva femei tunguse cu rugămintea să
» din aprov. naţională 70 9* organizeze pentru ele cursuri de învăţământ roşu.
Instructori lucrători................... 1.130 *•439 Numărul analfabeţilor in districtul autonom Adigeu era
Inspectori de muncă . . . . *34 1 6 7 foarte ridicat înainte de revoluţie; in 1926 se şi găseau 28,4%
oameni ştiind să scrie şi să cetească; astăzi nu mai există niciun
Biblioteci ale armatei roţii: In 1922, 1324 cu 2,7 milioane de analfabet şi cei cari au învăţat să scrie şi să cetească cer bi­
cărţi şi 6 milioane de cărţi împrumutate, dintre care 18,6% în blioteci şi cărţi.