Page 55 - 1934-02

1 1 8 B O A B E D E G R Â U

In ultimii ani bibliotecile din U. R. S. S. au primit un mare printre femeile de lucrători e deopotrivă foarte însemnat.
număr de cărţi scrise în limbile popoarelor din U- R- S. S. Biblioteca vede aici nu numai de împrumutul de cărţi, ci de
a căror limbi e puţin răspândiţi. Scăderea analfabetismului conferinţe, lecturi cu glas tare, povestiri, organizarea cetirii
a contribuit şi ea la adoptarea scrisului cu litere latine. ziarului ş. a.
Câteva biblioteci de instrucţie politică
se deosebesc deopotrivă prin activitatea
lor vie in toate aceste feluri de Incru. Aşa,
de pildă, biblioteca Gnboiedof a organizat
in iarna 1929—1930,8—9 adunări pe lună,
urmărite fiecare între 200—250 persoane;
in aceste zile împrumutul de cărţi in le­
gătură cu subiectul conferinţei sau al dă­
rii de seamă căştiga bibliotecii dela 20—25
de noui cetitori.
Bibliotecile de instrucţie politică se în­
deletnicesc de asemenea cu colportajul
cărţilor in sate. Cercul de cetitori activi
ai unei astfel de biblioteci organizează
in fiecare săptămână vizite in casele sa­
tului pentru împrumutare de cărţi.
Cărţile împrumutate de biblioteci stră­
bat pretutindeni, in toate casele ţărăneşti,
în toate campamentele armatei roşii, intre
pescari, in locuri pierdute din pădurile de
la Arhanghelsk, intre tăietorii de pă­
duri ş. a.
d) Plan de lucra. Planul de lucru al
In Buriato-Mongolia, de pildă, 30 de persoane au învăţat bibliotecii e hotărît de toţi funcţionarii ei şi discutat in aduna­
să scrie şi să cetească cu noul alfabet romanizat. S’a editat in rea generală a cetitorilor; nu e nevoie de autorizaţia admini­
acest alfabet o serie întreagă de cărţi de lectură şi de manuale straţiilor sau altele ca să se ia măsuri colective.
şcolare, de afişe. Abonamentele sunt împărţite de comitetele de uzină sau de
Bibliotecile din Buriato-Mongolia
îşi întregesc inventarul cu cărţi scrise
cu litere latine.
Viaţa bibliotecilor in U. R. S. S.
e caracterizată prin largul orizont al
muncii lor, prin program, prin dorinţa
apropierii cărţii de cetitor, prin sta­
bilirea unui plan de lucru după pro­
blemele economice şi politice ale ţârii
şi cererile populaţiei. Pentru aduce­
rea la îndeplinire a acestui plan, bi­
bliotecile află un sprijin in cercurile
de cetire cu glas tare, in criticile lite­
rare ale ziarelor, la colportorii de cărţi
şi alţii.
Pentru apropierea cărţii de cetitor,
bibliotecile organizează campanii de
propagandă in camioane, vagoane şi
altele.
In darea de seamă a bibliotecilor
pe 1929 vedem că din 7151 de bib­
lioteci 48% organizează cetiri cu glas
tare, 13,4% povestiri cu glas tare, Şcoală ambulantă pentru copii de săteni
46,9% conferinţe, dări de seamă, dis­
cuţii, 86,4% expoziţii de cărţi, 46,6% o muncă de informaţie. fabrică, de comisiile culturale şi asociaţii, de cetitorii bibliotecii
69,5% cercuri, ş. a. şi de organizaţiile bibliotecilor publice: serviciile bibliotecilor,
In afară de aceste forme de activitate, lucrul cultural făcut comisiile bibliotecilor, comisiile de propagandă ale bibliotecilor.
in toate corpurile de meserii, in otelurile pentru lucrători. Bibliotecile academice se îndeletnicesc deopotrivă cu lucrul