Page 57 - 1934-02

120 B O A B E D E G R Â U

lingă bibliotecile Lemn), două diviziuni bibliotecare pe lângă zământ şi pentrucă exista atunci in Petersburg o Academie
Uniunile comuniste; o diviziune bibliotecară pe lângă Uniunea de Ştiinţe sub ale cărei auspicii fusese întocmită Universi­
pedagogică, patru şcoli tehnice de bibliotecari şi 74 de diviziuni tatea. Universitatea din Moscova, înfiinţată la 1755, a avut
bibliotecare pe lângă şcolile tehnice pedagogice. cea mai lungă şi fără întrerupere istorie dintre toate univer­
Mai sunt, pe lângă acestea, cursuri la universităţile de cultură sităţile ruseşti. Scopurile ei erau mai mult practice: pregă­
militară pentru reprezentanţii organizaţiilor înfiinţate in scopul tirea de oameni de legi şi de medici. In 1802 s'a deschis o
desvoltării bibliotecilor, un Institut central de perfecţionare, universitate la Juriev (Dorpat), in 1804 alta la Kazan, apoi
care dă cursuri de bibliotecari prin corespondenţă, ş. a. In una la Harchov şi in sfârşit în 1819 s’a redeschis Universi­
sfârşit, se organizează adunări periodice, excursii ale bibliote­ tatea din Petersburg. Cele dintâi aşezăminte speciale de teh­
carilor, ş. a. nică şi pedagogie au văzut lumina zilei de .potrivă in Peters­
Personalitatea bibliotecarului s’a schimbat. Astăzi el este un burg: Institutul de Mine in 1774, Şcoala de Inginerie civilă
muncitor social, politic, aproape totdeauna cu o pregătire in 18x0, Institutul tehnic in 1828, Şcoala de construcţii in
bibliotecară anumită. 1842, schimbară intr’un Institut de inginerie în 1882.
Alte câteva aşezăminte însemnate au fost înfiinţate dease-
Din Bibliotkeques popu- M. A. ZIBULENKO
latres el loian oavrierrs, pu­ Şef de serviciu la Comisa­ menea in Moscova: Şcoala Petrovsky de agricultură, Insti­
tutul de tehnologie şi altele. La sfârşitul secolului al XlX-lea
blicate de Institutul Inter­ riatul Poporului pentru In­ o altă serie de institute universitare au fost înfiinţate in Pe­
national de C o o p e r a r e strucţie Publică tersburg (Politehnica), Kiev, Saratov şi in alte părţi.
intelectuală (333 pagini 25 din Moscova
fres. Paris — rue Montpen- In mijlocul tuturor acestor aşezăminte de învăţământ su­
Din limba franceză perior trebue să se atragă atenţia că universităţile aveau un
sier, 2 — 933)
de Emanoil Bucuţa rost precumpănitor, atât din punct de vedere academic cât
şi din punct de vedere social. Ele aveau de obiceiu urmă­
U n i v e r s i t a t e a î n R u s i a S o v i e t i c ă toarele facultăţi: drept, medicină, fizică şi matematici, istorie
şi filologie. Câteva facultăţi aveau şi câte o catedră de limbă
Educaţia superioară In Ruua dinaintea revoluţiei. — Edu­ orientală. Ele erau in deobşte organizate după model apu­
caţia universitară a început in Rusia ţaristă in secolul al sean (german) cu un rector ales, cu un corp de profesori şi
XVIII-iea când desvoltarea industriei, sfârşitul sistemului cu un senat. Viaţa lor lăuntrică era orânduită de statutul
feudal, stabilirea de legături cu Europa apuseană au dat naş­ universităţii întocmit in 1804, in 1835 (acesta mărginea
tere la trebuinţa de specialişti bine pregătiţi, in sure să neatârnarea dela început, care se dăduse după model german),
stăpânească problemele rezultate din nouile putinţe ale in­ in 1863 (un statut mai liberal), in 1884 (care desfiinţa dreptul
dustriei şi să servească interesele clasei dominante. să-şi aleagă propriul rector şi proprii profesori). In perioada
Cel mai vechi aşezământ rusesc de cultură înaltă a fost din jurul lui 1905 profesorii răsfrângeau părerile liberale,
iar universităţile cereau noui ♦ libertăţi
şi autonomie •. In August a ieşit o or­
donanţă care le garanta dreptul să aleagă
pe rector şi decanii facultăţii. Dar in
general se poate zice că Statutele din
1884 cu diferite amendamente, au fost
in rigoare până la revoluţia din Oc-
tomvrie.
In ultimul an al acestei perioade pro­
fesorii universitari, cari făceau cei mai
mulţi parte din partidele burgheze mo­
derate, n’au avut niciun fel de rost in
mişcarea revoluţionară. E drept că au
fost excepţii şi din timp in timp se în­
tâmplau ciocniri intre ramura liberală a
profesorilor universitari şi guvern, cum a
fost aceea dela 1911 dela universitatea din
Moscova. Studenţii erau in deobşte mult
mai activi, dar după ce au avut o parte
însemnată in revoluţia din 1905, au ră­
mas propriu vorbind de o parte in cele
Expoz-ţia de artă a unei şcoli de tineri două revoluţii din Februarie—Martie şi
Octomvrie 1917.
Universitatea din Petersburg, care a fost înfiinţată in 1730 O cercetare a originilor sociale pe care le avea clasa uni­
şi unde prelegerile erau făcute de profesorii străini anume versitară in zilele pre-revoluţionare, dovedeşte o lipsă mai
chemaţi în acest scop. Dar in 1790 Universitatea a fost în­ mult sau mai puţin completă de reprezentanţi ai claselor
chisă ca şi cum nu era o anume trebuinţă de acest fel de aşe­ muncitoreşti sau ţărăneşti. In miile de studenţi nu erau decât