Page 58 - 1934-02

M . A . ZIBULENKO ŞI AL. P. PINKEVICI: EDUCAŢIA POPORULUI IN U. R. S. S. 121

câţiva porniţi dela sat sau din fabrici. Veneau la universitate se arăta printre profesori cineva care era nemulţumit cu starea
fiii negustorilor, industriaşilor, clerului, clasei înstirite, ai de lucruri sau care făcea parte din burghezia liberală, din
oamenilor din profesiile libere şi din serviciul public. Dar partidul democraţiei constituţionale sau, în rari cazuri, chiar
în afară că toţi făceau parte din burghezia rusească, ei erau din partidele revoluţionare, avea puţini sorţi de izbândă şi
era de regulă silit să-şi dea dimisia.
Istoria învăţământului superior rusesc
este plină de asemenea exemple, dela
binecunoscutul matematician Loba-
cevsky până la istoricul Roşcov. Cel
din urmă, in momentul când a fost
îndepărtat, era membru al partidului
bolşevic. O asemenea stare înlătura
orice libertate în gândirea ştiinţifică
atât printre profesori cât şi printre
studenţi. învăţământul nu putea să
înflorească decât in ciuda regimului
dela cârmă, căci era in firea acestui
regim să fie duşmănos faţă de ade­
vărata cunoaştere. Educaţia superioară
pentru femei ca parte a sistemului
general de învăţământ de Stat la în­
ceput nu exista. Colegiile pentru fe­
mei, care funcţionau, erau întreprin­
deri particulare. învăţământul medical
li s'a deschis abia in 1872 cu înfiin­
ţarea de cursuri speciale la Academia
Expoziţie de artă a Cercetaşilor roşii de Medicină şi Chirurgie. Mişcarea
reacţionară din 1882 le-a închis. In
destul de deosebiţi in ce priveşte tendinţele politice. O 1872 profesorul Guerier a organizat deasemenea cursuri univer­
parte, venind din clasa intelectuală, care era ea însăşi un sitare pentru femei la Moscova; la 1876 s’au făcut cursuri de a-
fragment din mica burghezie, simpatiza cu clasele munci­ celaş fel la Cazan şi in 1878 cursuri asemănătoare la Petersburg şi
toreşti; alţii erau legaţi de ţărani; alţii înfăţişau convingerile la Kiev. Ele cuprindeau următoarele facultăţi: artă, sitorie, fizică
partidelor active burgheze. Numărul
studentelor era neînsemnat. La înce­
put ele nici nu erau primite. Mai târ­
ziu, când li s’a dat dreptul la o edu­
caţie mai înaltă, li s'a î n g r e u i a t
intr’atâta intrarea la universitate, încât
celor mai multe le era cu neputinţă
sâ se folosească de acest drept. După
1905 ele au fost din nou înlăturate până
in 1916, vremea revoluţiei.
Ca să întregim schiţa universităţi­
lor pre-revoluţionare ruseşti, trebue
să se adauge că nu existau universi­
tăţi sau aşezăminte « naţionale • pen­
tru diferitele popoare care trăiau
inlăuntrul hotarelor împărăţiei ru­
seşti. Unele minorităţi naţionale mai
puţin desvoltate din punct de ve­
dere cultural erau de fapt ţinute de­
parte de educaţia superioară. Evreii
erau supuşi lui Numerus Clausus.
învăţământul dat în universităţi
In sala de desen a Şcolii roşii provinciale din Perm
era potrivit, nu mai e nevoie să
se spuie, cu părerile şi interesele clasei conducătoare, bur­ şi matematici. La sfârşitul secolului toate fuseseră din nou
ghezia, moşierii, negustorii şi industriaşii. Metoda era ea închise, afară de cursurile Bestuiev din Petersburg. Un nou
însăşi inspirată de ideologia timpului, şi precumpănea ve­ început s'a făcut în timpul revoluţiei din 1905, iar in anii
chea metodă dogmatică a cursului public. Dacă întâmplător următori s'au întocmit cursuri de universitate pentru femei