Page 59 - 1934-02

122 B O A B E D E G R Â U

in Odesa, Harchov, Kiev, Varşovia Dorpat, Cazan, Tiflis, de reformă intensivă, atât in programul de studii cât şi in
Novocerkask şi Tomsk. Aceste cursuri cuprindeau şi agri­ organizarea universităţi». Intre 1928 şi 1930 s'a pus la cale
cultură, drept şi medicină. o reformă deplină in intregul domeniu al învăţământului
Educaţia superioară după revoluţia din Octomvrie. — Revo- superior, rezemat pc experienţa trecutului. Astăzi scopul dc
căpetenie este punerea educaţiei superioare
în cea mai strânsă conlucrare cu trebuin­
ţele producţiei industriale. Deoarece in-
I tercsul propriu zis se află in starea de a-
stăzi, n’au să fie schiţate decât faptele mai
de seamă ale celor trei perioade, pentru
ca cititorul să fie in stare să priceapă dru­
mul urmat de educaţia superioară sovietică.
întâia perioadă (1917—1921). — Care
era situaţia Universităţilor a doua zi
după revoluţia din Octomvrie < Din pri­
cini la mintea omului, nici profesorii
nici studenţii nu simpatizau cu noul
regim. Amândouă grupele erau legate
dc aproape de clasele conducătoare, de
capitalişti. Situaţia este aceeaş în toate
ţările cu guverne capitaliste. Fireşte că
ele n'aveau de ce să se simtă încântate
că puterea trecuse in mâinile clasei a
cărei sarcină era să distrugă burghezia
----- ----------—----- de peste tot pământul. In cel mai bun
In sala de curs a unei Universităţi muncitoreşti caz ei primeau regimul sovietelor ca un
rău dc neocolit, dar cu un caracter numai
luţia din Februarie n'a adus nicio reformă apreciabilă in do- de trecere. Convingerea lor era că el nu putea fi de lungă durată
meniul educaţiei superioare. In timpul guvernului provi- şi că n’avea rădăcini trainice. Deaceea era de aşteptat ca printre
zoriu organizarea şi programele universităţilor au rămas profesori să se găsească un număr de contra-revoluţionari
aceleaşi, dar după revoluţia din Octomvrie situaţia s’a schim- activi. Mulţi au fugit sau au fost exilaţi. Cu toate acestea
bat. Guvernul sovietic şi proletariatul revoluţionar care au trebue să se ţie seamă că s’au găsit specialişti de seamă printre
luat locul claselor conducătoare au revă­
zut cu cea mai mare grije moştenirea lă­
sată dc vechiul regim. Ei au cerut coo­
perarea profesorilor. Proletariatul şi con­
ducătorii partidului comunist au priceput
foarte bine că sistemul existent de învă­
ţământ era plin de elemente duşmănoase
faţă de noul regim şi că era trebuincios
să se cureţe de elementul burghez de
care se găsea îmbibat. Dar când au vrut să
ia tot ce era de valoare in sistemul bur­
ghez, nouii conducători n’au trecut la o
distrugere imediată şi silnică. Teoria
noului guvern a fost adesea expusă de
Lenin. « Cultura proletară, a spus el, când
a vorbit la Congresul tineretului comu­
nist din 1920, trebue să fie desvoltarea
normală a rezervelor de cunoştinţe pe
care omenirea le-a câştigat sub jugul so­
cietăţii capitaliste, al burgheziei şi al biu-
rocraţiei *. Desvoltarea ştiinţei şi a edu­ Institutul central pentru cercetarea ştiinţifică a muncii omului, din Moscova
caţiei superioare in U. R. S. S. este o
ilustrare şi o realizare practică a îndrumărilor lui Lenin. profesorii ruşi cari au înţeles însemnătatea revoluţiei şi au
In timpul celor din urmă 14 ani sistemul dc educaţie su­ hotâiit să servească regimul sovietic, şi-l servesc cu credinţă
perioară al sovietelor a trecut prin diferite faze. întâia pe­ până astăzi. Dar procesul Hahtinschi din 1928 şi procesul
rioadă ţine până la 1921, când s’au introdus intâilc măsuri Grupului industrial Ramsin et comp. sunt dovadă că chiar
legislative. A doua perioadă ţine până la 1928 şi e o perioadă printre profesorii «credincioşi » se găsesc duşmani neindu-