Page 60 - 1934-02
P. 60

M. A ZIBULENKO ŞI AL. P. PINKEVICI: EDUCAŢIA POPORULUI IN U. R. S. S.             «3

          plecaţi  ai  noului  regim.  Guvernul  sovietic  şi-a  dat  toată  oste­  plină  informare  ar  trebui  să  se  adauge  date  din  alte  republici,
          neala  ca  să  câştige  de  partea  sa  profesori  şi  oameni  de  ştunţi.   dar  tabloul  comunicat  e  îndestulător  ca  să  se  judece  despre
          Lemn  era  convins  ci  nu  era  cu  putinţă  să  se  ridice  socia­  desvoltarea care a avut loc.
          lismul  numaidecât  după  revoluţia  proletară,  decât  folosind
          elemente  din  burghezia  capitalistă  din
          care o parte o alcătuesc intelectualii.
          Din  aceste  pricini  el  a  socotit  că  trebue
          să  dea  specialiştilor  şi  oamenilor  de
          ştiinţă  cele  mai  bune  împrejurări  de
          viaţă  cu  putinţă.  *  Aceasta  are  să  fie  cea
          mai  bună  politică,  obişnuia  el  să  zică,
          şi  cea  mai  economicoasă  cale  de  guver­
          nare > '). Programul adoptat in al optulea
          Congres  al  partidului  comunist  din  Mar­
          tie  1919  a  stăruit  şi  el  asupra  însem­
          nătăţii  obţinerii  unei  conlucrări  cu  spe­
          cialiştii  burghezi,  in  spiritul  camaraderiei
          faţă  de  lucrători  şi  sub  conducerea  co­
          muniştilor,  in  sarcina  care  era  comună
          tuturor.  ♦   In  acest  fel  muncitorii  ma­
          nuali  şi  intelectuali  cari  au  fost  des­
          părţiţi  de  către  capitalism  au  să  fie  puşi
          împreună intr'o înţelegere reciproci ».
            In  ciuda  opoziţiei  ascunse  a  profeso­
          rilor  şi  chiar  a  unora  dintre  studenţi  Ia
          începutul  acestei  perioade,  au  fost  împli­
                                                                      Taylorism rus
          nite  reforme  însemnate.  Universităţile
                                            (Examinarea ştiinţifică a unui lăcătuş in laboratorul biomecanic al lui Gastjeff)
          au  ajuns  democrate.  Putea  să  intre  in
          ele oricine. Nu se cerea pentru aceasta nici
          diplome  şi  nici  vreun  examen  de  orice  fel,  iar  femeile  aveau   TABLOU DE DESVOLTAREA FACULTĂŢILOR
          aceleaşi  drepturi  ca  şi  bărbaţii.  Autonomia  universitară  a   MUNCITOREŞTI
          luat  o  înfăţişare  cu  totul  nouă.  In  fruntea  universităţii  stătea   din Oct. 1919 până la 1928—29
          un  rector  ales,  în  fruntea  fiecărei  facultăţi  un  decan  ales;
          la  alegeri  luau  parte  nu  numai  profesorii  şi  conferenţiarii,
          dar  şi  reprezentanţii  studenţilor.  In  perioada  care  a  urmat   Cursuri   Cursuri   de seară  Cursuri  Numărul   total al
          numaidecât  după  revoluţie  studenţii  s'au  organizat  ei  înşişi   de zi  mixte  Total  stud.  N 3  Seara
          de  sine  stătători  în  propriile  consilii.  Dar  revoluţia  se  apropia
          in  mai  mică  măsură  de  materiile  predate.  Cursurile  se  făceau   1919  3  —  —  3  2.149  2.149  _
          ca  înainte,  şi  tot  ca  înainte  ştiinţa  era  despărţită  de  producţie   1920  14  —  —  14  14-827  14.827  —
          şi de practică.                                    1921   40    4     1   45  30.224  30.224  —
            Din  punct  de  vedere  social,  studenţii  din  această  perioadă   1922  69  10  5  84  27.960  27-960  —
          au  rămxs  cei  dinainte.  Ei  făceau  parte  din  mica  burghezie,
                                                             1923   53     4    8  65  30.035  30.035  —
          dintre  intelectualii  burghezi,  fosta  aristocraţie,  negustori,  in­  1924  53  8  9  70  35-530  29.800  5-730
          dustriaşi  şi  alţii.  Numărul  studenţilor  din  clasele  muncito­  8
                                                             1925   44          13  65  31.664  25.500  6.164
           reşti  şi  ţărăneşti  era  mic.  Noul  regim  a  luat  măsuri  energice   1926  42  7  *3  62  32.816  26.085  6.731
           ca el să sporească; una dintre cele mai însemnate a fost înfiin­  1927  40  7  *5  62  33-238  26.085  7-153
           ţarea  în  1919  de  •  Facultăţi  muncitoreşti  ♦ ,  care  a  avut  loc   1928  31  10  20  61  35-922  25.880 10.420
           din  iniţiativa  unui  cartier  muncitoresc  din  Moscova.  Aceste   1929  32  14  22  68  38.380  27.025  u-355
           facultăţi  au  primit  numai  lucrători  din  fabrici  şi  ţărani  din
           sate şi le-au dat o pregătire de trei ani. Ele s'au dovedit de mare
           folos  şi  sunt  tot  aşa  de  însemnate  astăzi  ca  atunci.  Nici  nu  e   O  altă  măsură  însemnată  luată  de  guvern  a  fost  creşterea
           vorba  să  li  se  scadă  numărul.  Tabloul  următor  arată  desvol-   de  sprijin  dat.  Procentul  de  studenţi  primiţi  s'a  urcat  la  50%.
           tarea  universităţilor  muncitoreşti  in  Republica  Sovietică  Fe­  In  1931  alţi  25%  dintre  studenţi  primeau  sprijinul  şi  valoarea
           derativă  Socialistă  Rusească,  în  care  se  cuprind  2  3  din  popu­  lui a crescut dela 100 la 200 ruble lunar.
           laţia  Uniunii  Republicii  Socialiste  Sovietice.  Pentru  o  de­  A  doua  perioadă  (1921—38).  —  Această  perioadă  s’a  des­
                                                           chis  cu  întocmirea  de  noui  orândueli  intr’o  conferinţă  anu­
                                                            mită  a  aşezămintelor  de  înaltă  educaţie,  ţinută  in  vara  anului
            *) Lenin: Opere complecte, Voi. XV, ed. I, pg. 357 şi Voi.   1921.  Aceste  rândueli  au  fost  sancţionate  de  Consiliul  Co­
           XVI, pg. 125, orig. rusesc.                      misarilor poporului la x Iulie 1922. întâiul paragraf al nouei
   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65