Page 60 - 1934-02
P. 60
M. A ZIBULENKO ŞI AL. P. PINKEVICI: EDUCAŢIA POPORULUI IN U. R. S. S. «3
plecaţi ai noului regim. Guvernul sovietic şi-a dat toată oste plină informare ar trebui să se adauge date din alte republici,
neala ca să câştige de partea sa profesori şi oameni de ştunţi. dar tabloul comunicat e îndestulător ca să se judece despre
Lemn era convins ci nu era cu putinţă să se ridice socia desvoltarea care a avut loc.
lismul numaidecât după revoluţia proletară, decât folosind
elemente din burghezia capitalistă din
care o parte o alcătuesc intelectualii.
Din aceste pricini el a socotit că trebue
să dea specialiştilor şi oamenilor de
ştiinţă cele mai bune împrejurări de
viaţă cu putinţă. * Aceasta are să fie cea
mai bună politică, obişnuia el să zică,
şi cea mai economicoasă cale de guver
nare > '). Programul adoptat in al optulea
Congres al partidului comunist din Mar
tie 1919 a stăruit şi el asupra însem
nătăţii obţinerii unei conlucrări cu spe
cialiştii burghezi, in spiritul camaraderiei
faţă de lucrători şi sub conducerea co
muniştilor, in sarcina care era comună
tuturor. ♦ In acest fel muncitorii ma
nuali şi intelectuali cari au fost des
părţiţi de către capitalism au să fie puşi
împreună intr'o înţelegere reciproci ».
In ciuda opoziţiei ascunse a profeso
rilor şi chiar a unora dintre studenţi Ia
începutul acestei perioade, au fost împli
Taylorism rus
nite reforme însemnate. Universităţile
(Examinarea ştiinţifică a unui lăcătuş in laboratorul biomecanic al lui Gastjeff)
au ajuns democrate. Putea să intre in
ele oricine. Nu se cerea pentru aceasta nici
diplome şi nici vreun examen de orice fel, iar femeile aveau TABLOU DE DESVOLTAREA FACULTĂŢILOR
aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii. Autonomia universitară a MUNCITOREŞTI
luat o înfăţişare cu totul nouă. In fruntea universităţii stătea din Oct. 1919 până la 1928—29
un rector ales, în fruntea fiecărei facultăţi un decan ales;
la alegeri luau parte nu numai profesorii şi conferenţiarii,
dar şi reprezentanţii studenţilor. In perioada care a urmat Cursuri Cursuri de seară Cursuri Numărul total al
numaidecât după revoluţie studenţii s'au organizat ei înşişi de zi mixte Total stud. N 3 Seara
de sine stătători în propriile consilii. Dar revoluţia se apropia
in mai mică măsură de materiile predate. Cursurile se făceau 1919 3 — — 3 2.149 2.149 _
ca înainte, şi tot ca înainte ştiinţa era despărţită de producţie 1920 14 — — 14 14-827 14.827 —
şi de practică. 1921 40 4 1 45 30.224 30.224 —
Din punct de vedere social, studenţii din această perioadă 1922 69 10 5 84 27.960 27-960 —
au rămxs cei dinainte. Ei făceau parte din mica burghezie,
1923 53 4 8 65 30.035 30.035 —
dintre intelectualii burghezi, fosta aristocraţie, negustori, in 1924 53 8 9 70 35-530 29.800 5-730
dustriaşi şi alţii. Numărul studenţilor din clasele muncito 8
1925 44 13 65 31.664 25.500 6.164
reşti şi ţărăneşti era mic. Noul regim a luat măsuri energice 1926 42 7 *3 62 32.816 26.085 6.731
ca el să sporească; una dintre cele mai însemnate a fost înfiin 1927 40 7 *5 62 33-238 26.085 7-153
ţarea în 1919 de • Facultăţi muncitoreşti ♦ , care a avut loc 1928 31 10 20 61 35-922 25.880 10.420
din iniţiativa unui cartier muncitoresc din Moscova. Aceste 1929 32 14 22 68 38.380 27.025 u-355
facultăţi au primit numai lucrători din fabrici şi ţărani din
sate şi le-au dat o pregătire de trei ani. Ele s'au dovedit de mare
folos şi sunt tot aşa de însemnate astăzi ca atunci. Nici nu e O altă măsură însemnată luată de guvern a fost creşterea
vorba să li se scadă numărul. Tabloul următor arată desvol- de sprijin dat. Procentul de studenţi primiţi s'a urcat la 50%.
tarea universităţilor muncitoreşti in Republica Sovietică Fe In 1931 alţi 25% dintre studenţi primeau sprijinul şi valoarea
derativă Socialistă Rusească, în care se cuprind 2 3 din popu lui a crescut dela 100 la 200 ruble lunar.
laţia Uniunii Republicii Socialiste Sovietice. Pentru o de A doua perioadă (1921—38). — Această perioadă s’a des
chis cu întocmirea de noui orândueli intr’o conferinţă anu
mită a aşezămintelor de înaltă educaţie, ţinută in vara anului
*) Lenin: Opere complecte, Voi. XV, ed. I, pg. 357 şi Voi. 1921. Aceste rândueli au fost sancţionate de Consiliul Co
XVI, pg. 125, orig. rusesc. misarilor poporului la x Iulie 1922. întâiul paragraf al nouei