Page 63 - 1934-02

1 2 6 B O A B E D E G R Â U

trodu.s noui metode de învăţământ. Atât studenţii cât şi pro­ râurire activă asupra desvoltării metodelor lor de învăţământ.
fesorii au fost sprijinitori însufleţiţi ai metodelor de învăţătură Rezoluţia recomanda reluarea in cercetare a programelor şi invi­
mai active şi directe. Seminarii, laboratoare, lucrări experi­ tarea de specialişti străini fruntaşi cari să ţie conferinţe şi
mentale au luat locul învăţământului oral şi al conferinţelor. cursuri. Se arăta în acelaş timp că lungimea cursului ar fi
trebuit scăzută la cinci sau şase ani, în
care să se cuprindă şi un an de lucru
practic. Dar cea mai însemnată hotărire
luată a fost trecerea a şase colegii ingi­
nereşti şi a cinci institute tehnice sub
controlul Consiliului suprem economic, şi
a două institute tehnice sub acela al Co­
misariatului mijloacelor de comunicaţie,
cu toate că numai in ce privea progra­
mele şi metodele lor. Dela acest timp
toate institutele de învăţământ superior au
fost unite sub direcţia Comisariatului
pentru instrucţia publică. In această nouă
perioadă Comitetul central al Partidului
comunist a început o nouă formă de ad­
ministraţie in care fiecare institut era acum
legat de serviciul administrativ corespun­
zător.
Câteva din aceste măsuri fuseseră an­
ticipate insă de alte hotăriri ale Comi­
tetului central al Partidului comunist.
Plugăria mecanizată Progresul in întâiul an a fost mic. Lucrul
practic neîntrerupt, care corespunde * Pla­
Prin activitatea Institutului profesorilor roşii şi a Academiei nului Cooperativ American », a fost adus la îndeplinire in-
comuniste şi prin înfiinţarea Institutului pentru aspiram tr’o măsură prea neînsemnată. De aceea Comitetul cen­
numărul profesorilor cari erau comunişti sau a căror ideologie tral şi-a reînoit instrucţiile in Noemvrie 1929. O altă reformă
era prietenoasă guvernării sovietice a crescut şi proletarizarea de mare orizont a fost de asemeni rezolvată, şi durata
educaţiei superioare s'a înfăptuit în­
cet, insă neînduplecat. Cu toate ace­
stea starea generală era încă nemulţu­
mitoare. Pregătirea specială nu era
legată total cu industria sau cu munci­
torii şi ţăranii, cu tot lucrul social în­
semnat pe care fiecare student îl îm­
plinea in anul lui universitar.
A treia perioadă (1928—30). O nouă
prefacere a fost inaugurată printr’o ho-
tărire a comitetului central al partidului
comunist dela 12 Iulie 1928. Această
rezoluţie arăta că pregătirea tehnică a
rămas aparte de producţia industrială,
că partea practică a studiilor indu­
striale a fost slab organizată, că durata
neobişnuit de lungă a cursurilor (de
la 6—8 ani) in colegiile inginereşti
alcătuia o piedccă înfricoşată şi avea
ca urmare directă că numai un mic
număr de studenţi îşi sfârşiau stu­
diile. In acelaş timp s'a hotărit că me­ Un automobil al Băncii industriale din Moscova in timpul unei serbări
toda de predare a muncii practice in
industrie trebuia să fie deplin schimbată şi că studenţii cursurilor a fost scăzută la patru şi in anumite cazuri chiar
trebuiau să facă un an de pregătire neîntreruptă într’o în­ la trei ani.
treprindere industrială otrecare. Ace;aş rezoluţie cerea de In ce priveşte lucrul practic neîntrerupt rezoluţia hotăra că
asemenea dela directorii trusturilor şi industriilor, să dea mai « e necesar pe viitor să se desvolte şi să se îmbunătăţească lucrul
multă luare aminte colegiilor de ingineri şi să exercite o în­ practic din industrie al studenţilor; 40—50% din timpul lor