Page 64 - 1934-02

M. A. ZIBULENKO ŞI AL. P. PINKEVICI: EDUCAŢIA POPORULUI IN U. R. S. S. 127

trebuc să fie dat in acest scop. Trebue deopotrivă să se stabi­ tehnice a fost de asemenea scăzut. Astăzi nu mai sunt univer­
lească o proporţie chibzuită între pregătirea teoretică şi practică sităţi decât în Moscova, Leningrad, Cazan, Saratov, Tiflis,
şi să se adapteze la diferite ramuri de producţie. Lucrul practic Minsk, Taşkend şi in câteva alte centre. Unele universităţi
şi instrucţia teoretică trebue să alterneze in perioade lunare rămân deocamdată neschimbate. Cele din Kazan şi Saratov,
sau mai lungi după natura cursurilor *.
Consiliul economic suprem a fost ru­
gat să creeze unul sau două institute in
legătură organică cu fabricile, ca să ser­
vească drept centre pentru lucrul practic
şi producţie şi in acelaş timp pentru
pregătirea a trei trepte de specialişti pri­
cepuţi. Astfel s'a introdus specializarea
după îndrumări asemănătoare, dar fără
să se înlăture educaţia tehnică generală.
Aceste hotâriri au adus prefaceri radi­
cale in educaţia superioară. Cea mai în­
semnată faptă a ei a fost introducerea
perioadei de lucru practic neîntrerupt in
industrie. Mai înainte studentul se ducea
in fabrici şi ateliere numai pentru scurte
răstimpuri şi de obiceiu vara. Dar acum
sau introdus legături continue intre co­
legiile de ingineri şi ateliere in tot tim­
pul anului şi studentul îşi întrebuinţează
jumătate din anii lui de studiu in fabrică,
in posturi plătite. Se ştie în deobşte că
in Statcle-Unite, datorită iniţiativei profe­ întrecere de Alergări între fete
sorului Schneider vreo 20 de cursuri de
inginerie au adoptat un plan asemănător. Numai că in U. de pildă, au să-şi păstreze probabil titlul. In Ucraina dela
R. S. S. fiecare instituţie de învăţământ superior trebue să începutul guvernului republican numele de universitate s’a
cuprindă in programul ei de studiu perioada de lucru practic păstrat.
neîntrerupt. Producţia şi pregătirea practică stăteau astfel Cele câteva universităţi care mai există au sarcina să pregă­
in conlucrare statornică. tească specialişti în literatură, filologie, ană, umanităţi, fizică,
Această reformă a adus o prefacere radicală a vechei metode chimie şi biologie.
de predare şi o scădere şi mai mare in numărul prelegerilor. Scopul tuturor acestor puternice reforme a fost să intereseze
Sistemul grupurilor de laborator a luat o însemnătate crescândă autorităţile competente şi organizaţiile economice in educaţia
şi întreaga întocmire a educaţiei superioare s'a schimbat. superioară al cărei obiect imediat era să pregătească specialişti.
Acelaş lucru s’a întâmplat şi cu administraţia universitară. Ca o dovadă se poare arăta că îndată ce educaţia a trecut sub
Orânduielile din 1921—22 au fost revocate. In fruntea Univer­ controlul acestor oficii, numărul institutelor a crescut repede.
sităţii nu mai era consiliul universitar, ci un director care era Nu e mult de când in R.S.F.S.R. erau 70 de institute de învă­
singur răspunzător de tot ce se intâmpla in universitate, în­ ţământ superior. Astăzi sunt 300 şi cifra lor totală in U.R.S.S.
tocmai cum un director controlează şi e răspunzător de lucrul ajunge la 500. Numărul studenţilor din învăţământul superior
unei fabrici. Rostul organizaţiilor studenţeşti n’a fost mic­ era:
şorat cu nimic. Uniunile profesionale de muncitori intelectuali in 1927—28 in R.S.F.S.R.................. 107.396
şi-au menţinut însemnătatea. Dar in nici un caz răspunderea nu in U.R.S.S......................... *59-774
cădea asupra vreuneia din ele. în 1930—31 in R.S.F.S.R...................171.865
A patra perioadă (1930 până astăzi). O hotărirc a guvernului in U.R.S.S......................... 271.961
dela 1930 a adus o nouă schimbare nu mai puţin însemnată in 1931—32 in U.R.S.S......................394.000
decât aceea din 1928—29, in metodele de pregătire universitară. in 1932—33 in U.R.S.S......................548.000 (aproximativ).
Fiecare institut de invăţâmânt superior a fost alipit de oficiul Numărul studenţilor din şcolile superioare şi institutele
administrativ corespunzător sau de o organizaţie economică. tehnice era:
Numai institutele pedagogice şi social economice au rămas sub in 1927—28 in R.S.F.S.R.................. 128.923
controlul direct al Comisariatului pentru instrucţia publică. in U.R.S.S......................... 188.542
Toate celelalte au fost trecute diferitelor administraţii, trusturi în 1930—31 in R.S.F.S.R...................352.536
şi asociaţii economice. Ca o urmare a acestei hotăriri unele in U.R.S.S......................... 609.064
universităţi cu fost împărţite in instituţii deosebite. De pildă, în 1931—32 în U.R.S.S......................855.000
a doua universitate din Moscova, cu facultăţile ei de medicină, in 1932—33 in U.R.S.S..................... 970.000 (aproximativ).
chimie şi pedagogie, a fost împărţită in trei unităţi fiecare cu Numărul studenţilor din facultăţile muncitoreşti (Rabfacs)
titlul de « Institut». Numărul universităţilor şi al institutelor din U-R-S-S. era: