Page 19 - 1934-03

PREOT C. MATASA: CETATEA NEAMŢULUI «45

nu uităm însă că Germanii erau colonizaţi şi în mânt la Poiana şi val cu şanţ de apărare dela
Bistriţa şi Rodna, chiar în faţa Cetăţii Neamţului, Adjud şi până la Folteşti, iar de acolo peste Prut,
în Transilvania, şi că deci este mai mult decât până spre Cetatea-Albă şi Tighina » *)•
sigur că acea întăritură fusese făcută de cavaleri E foarte firesc ca Romanii să fi făcut asemenea
in interes comun pentru a apăra pasul Tulgheşului, lucrări şi pentru paza drumurilor din spre Nord,
cel mai îndemânatec de trecut
pentru barbarii din câmpie, către
a ş e z ă r i l e din ţara de peste
munţi * *).
înainte însă de a trece mai de­
parte pentru lămurirea ce voiu
încerca-o asupra problemei înce­
puturilor acestei cetăţi, socot de
folos a mă opri asupra afirmării
lui Miron Costin, că trebue să
căutăm originea cetăţuei tocmai
în timpul Dacilor sau al Roma­
nilor.
In primul loc trebue r e ţ i n u t
faptul că Neamţul vine aşezat pe
linia unui străvechiu drum de le­
gătură între Ardealul de Nord şi
Valea Şiretului. Acest drum încă
bun de căruţă cu vreo 80 de ani
in urmă, iar de atunci încoace, de
când s'a deschis drumul pe Bi­
striţă, către Piatra, rămas numai
potecă de picior — se numeşte
totuş din moşi strămoşi, Calea
Mare. Dela Neamţ trece în valea
Cracăului, de unde dă dincolo de
munte în valea pârâului Hangu,
un afluent al Bistriţei, spre a se
ridica apoi în sus pe Bistricioara,
până străbate in Ardeal, prin Pri-
săcani, cale de cel mult 50 km
dela Cetate.
Drumul acesta făcea — prin Pri-
săcani-Tulgheş — legătura î n t r e
Transilvania şi văile Moldovei,
încă înainte de Hristos, la fel
cu cel ce urma valea Trotuşului*).
Romanii, d u p ă ce au cucerit
Dacia, n'au întârziat să-i apere
graniţele din spre răsărit, întărind
trecătorile prin care s'ar fi putut
strecura barbarii. V. Pârvan vor­ De sub ziduri Foto Chevalher
bind despre drumul Trotuşului
spune următoarele: «Fireşte, Romanii, când au cum era drumul Neamţului şi drumul Sucevei.
cucerit Dacia, au orânduit şi întărit numaidecât Sunt ştiri, astfel, că împăratul Comod (180—192
acest drum, ridicând cetăţi de pază atât la Bărboşi d. Hr.) a făcut un val de apărare în nordul Daciei
cât şi la Oituz şi făcând întăritură mare de pă­ spre a o apăra de presiunea Goţilor *).
In adevăr, presupunerea că şi Calea Mare va
*) A. D. Xenopol: Istoria Românilor, volumul II, pag. 219. fi fost întărită ca şi Valea Trotuşului, capătă
*) V. Pârvan: Getica, pag. no. Aia se vorbeşte de pasul
Btcaz; cine cunoaşte insâ locul, îşi di seama ci şi astizi chiar, >) V. Pârvan: începută! vieţii romane la Gurile Dunării,
spre a intra mai uşor in Valea Mureşului, din Bicazul Ar­ pag. 49-
delean trebue si iei drumul tot spre Tulgheş, prin Valea *) C. C. Giurescu: Cursul de istoria Românilor, ţinut in
Jidanului. 1930—31, pag. 254 şi 369.