Page 20 - 1934-03

146 B O A B E D E G R Â U

puternic temeiu în chiar vechea toponimie a re­ Prin veacul al XII şi al XIII, înainte deci de
giunii. descălicatul Moldovei, se întâmplă un fapt, care
Dintr’un document din 14 Septemvrie 1427, a avut o puternică înrâurire asupra organizării
prin care Alexandru cel Bun dărueşte Mănăstirii acestei ţări, la începutul ei. Acest fapt, de care
Neamţului două sate la gura Neamţului, în ho- e strâns legată şi viaţa Cetăţii Neamţului, este
tarnica satului Timişeşti se spun următoarele: aşezarea în nordul Ţării a unor numeroase colonii
« Iar hotarul acestor sate, începând din Moldova, de Saşi, cari s'au strecurat aici, venind din Tran­
peste luncă, !a gura şanţului, apoi pe săpătura silvania, unde întemeiaseră multe târguri înflori­
(şanţ) până la Troian, de acolo până în Pisc, apoi toare.
drept peste câmp la cornul pădurii Neamţului... Aşezările săseşti apar, în Moldova, tocmai pe
şi de acolo peste Neamţ la Salcie şi dela Salcie linia vechilor drumuri de legătură dintre Transil­
peste câmp, la Movilă, apoi la Movila Găunoasă, vania de Nord şi Moldova: pe drumul Sucevei
apoi de acolo la un pociumb de stejar, apoi la margi­ şi pe drumul Neamţului, având ca pună de sprijin,
nea pădurii Dvorineşti, apoi la Movila care-i la Mol­ în Ardeal, Bistriţa şi Rodna, cunoscute târguri
dova, apoi la Moldova în sus până la gura şanţului»*). săseşti prin bogăţia şi puterea lor.
Un adânc val de pământ, un « Troian * şi « Mo­ Despre însemnătatea acestor două drumuri
vilă * tocmai de-a-curmezişul drumului ce trece pentru legăturile dintre ţara noastră şi Ardeal iată
spre Neamţ, sunt — în lipsa documentelor scrise — ce vorbeşte unul dintre cei mai de frunte dintre
cele mai bune dovezi că e vorba de nişte lucrări istoricii noştri: «Spre târgul Bistriţa se putea
militare menite să apere drumul ce duce la Ce­ merge pe 2 căi. Una ducea din Suceava spre
tate şi de acolo, mai departe, spre Transilvania. Câmpulung, Moldoviţa şi trecea prin pasul Suhard
Cetatea însăşi va fi făcut parte din aceste lucrări, spre Rodna şi de aci la Bistriţa. Vama de graniţă
sau va fi fost poate şi ea una din numeroasele se plătea la Mănăstirea Suceviţa. Cealaltă cale
« Dave * împrăştiate pe întreg pământul românesc. ducea din Suceava la Baia, de aci la Neamţ şi
De altfel, poziţia topografică a Cetăţii este cea de aci prin pasul Tulgheş la Bistriţa *).
clasică a cetăţilor geto-dace, din care se găsesc Este adevărat că singura cale spre Ardeal mai
multe în judeţul Neamţ: Horodiştea, Cetăţuia de bună şi pentru căruţă era Valea Trotuşului, dar
pe Cracău, cea din Dobreni, Vălenii şi Bâtca nu trebue să scăpăm din vedere că în vechime
Doamnei, aşezate toate pe câte un înalt bot de deal. transporturile de mărfuri, oricât de importante, se
Astfel deci şi Cetatea Neamţului se va fi în­ făceau — în munţi — şi cu caravane de cai, legaţi
temeiat, cum afirmă cronicarul, pe locul unei stră­ unul de altul. Pe cai se puteau transporta orice
vechi cetăţui, păstrându-şi acelaş rol de ocroti­ fel de mărfuri. Cu toate acestea, pe Calea Mare,
toare a unei căi comerciale şi politice, vreme de adică pe drumul Neamţ-Tulgheş, a trecut în Tran­
aproape două mii de ani. silvania, ca pe drumul cel mai direct, armata lui
Cercetările au dovedit că atât oraşele — * Da- Matei Corvin, după înfrângerea suferită la Baia,
vele * — cât şi cetăţile strămoşilor noştri, cari lo­ dovadă că acest drum era accesibil şi cu că­
cuiau în Moldova; înainte de Hristos, erau în­ ruţele.
tărite «cu valuri, cu şanţuri de pământ şi cu Coloniile săseşti din regiunea Neamţului au
2
palisade de lemn » ). ♦ Iar cetăţile erau aşezate venit deci din Transilvania pe drumul acesta, pe
numai pe înălţimi, însă nu izolate, ci în apropierea care au căutat — fireşte — să-l întărească spre a-şi
câmpiilor şi platourilor roditoare, de multe ori pe apăra aşezările şi spre a-şi asigura comerţul.
Un simplu deal sau dâmb, întărite cu valuri de In chipul acesta iau naştere în Moldova târgu­
pământ, câte odată cu ziduri de pietre mari, aşe­ rile săseşti: Câmpulungul, Şiretul, Baia şi, ceva
s
zate una peste alta, fără legătură de var * ). mai jos, Neamţul.
Dacă în adevăr şi Cetatea Neamţului va fi fost Pârâul Săscuţa şi Dealul Sasului din apropierea
zidită mai în urmă pe locul unei « cetăţui * stră­ Târgului Neamţ ne vorbesc în chip neîndoelnic
vechi, rămâne să o dovedească deplin săpăturile despre vechea colonie germană de aci, care a avut
care cred că nu vor întârzia. în târg biserică şi berărie, după obiceiul lor din
moşi strămoşi. Astăzi chiar un loc în târg mai
') M. Costichcscu: Documentele moldoveneşti înainte de poartă numele străvechiu de « Berărie *.
Ştefan cel Mare, volumul I, pag. 190. Pentru limpezirea începutului Cetăţii Neamţului
Despre • Movila Găunoasă • şi despre o ♦ Cctiţue » se po­ în legătură cu colonizările săseşti din această re­
meneşte şi in o hotarnică a moşiei Răteşti, pe apa Topliţei. giune e de folos — cred — o scurtă parenteză.
Documentul acesta din 1782 pune aceste localităţi tot acolo Când vin Ungurii şi ocupă Transilvania, în Mol­
unde le aşează şi documentul din 1427. Uricariu, Tomul XXI, dova trăia o deasă populaţie românească, în care
2
pag. 369. se contopise şi elementul slav din spre câmpie ).
*) V. Pârvan: Getica, pag. 133.
General R. Rosetti: ibidem, pag. 9. *) I. Ursu: Ştefan cel Mare, pag. 374.
s ) V. Pârvan: Getica, pag. 294. *) A. D. Xenopol, voi. II, pag. 202.