Page 23 - 1934-03
P. 23
PREOT C. MATASA: CETATEA NEAMŢULUI 149
numele de Sasu şi Şasea, ceea ce înseamnă că din 1241, care a dat regatului o lovitură încât
aceste văi care fac — după cum se poate vedea numai cu greu şi după mult timp s'a mai putut
pe orice hartă — cel mai scurt drum între Ardeal reface. Totuş, Regii unguri n'au renunţat încă
şi regiunea Neamţului, au fost o arteră de infil multe vreme la dreptul de suzeranitate pe care
traţie a elementului săsesc spre Moldova, spre credeau că trebue să-l aibă asupra ţării Moldovei.
cunoscutele căi comerciale ce duceau către Nistru După ce Tătarii s'au retras în stepă şi s'au aşezat de
şi Cetatea-Albă. finitiv acolo, populaţia ce mai rămăsese în Moldova,
Vama
FALTICEN
^^'Vdtra Do mei
Zfe Targ.-Neamţ
\ Cete/ea
)eaS4J)oamne>^^
Ceteţwa -AJteyl_MjhC ((
BISTRIŢA Dealul
yAudîd
Cetate* Cerăţuea
PIATRA
Topii ţa
Legenda
BACĂU
Drum Moinesti.
Drumuri şi locuri vechi in jurul Cetăţii Neamţului
Cavalerii Teutoni, râvnind să păstreze pentru a început să iasă iarăşi — ca şi după celelalte puhoae
ei locurile acestea aşa de bogate, Regele ungur a barbare—din munţii şi pădurile unde se acioase şi a
fost nevoit să-i alunge. prins să-şi înfiripeze din noua viaţa, întemeindu-se
Stăpânirea Regilor unguri pe plaiurile răsăritene târguri şi sate noui în « Silişti * şi în locuri pustii.
ale Carpaţilor Moldovei se organizase destul de Oraşele săseşti din Transilvania, la rândul lor,
puternic, atât din punct de vedere politic şi militar, au început şi ele să-şi refacă şi să-şi întărească
cât şi din cel religios — catolic, şi de sigur că acest vechile colonii din nordul Moldovei, care apar,
pământ ar fi fost alăturat definitiv Ungariei dacă îndată după descălicare, ca târguri înfloritoare,
n'ar fi intervenit năprasnica năvălire a Tătarilor având mai toate şi cetăţi prin apropiere.