Page 24 - 1934-03

*50 B O A B E D E G R Â U

Din cclc dintâi documente moldoveneşti se con­ ni-i arată pe aceşti « Tătari domneşti * aşezaţi de
stată că mai toate târgurile ţării de sus erau locuite multă vreme în satele lor şi romanizaţi. Unul din
de o populaţie numeroasă de Saşi şi că mai tot­ aceste sate tătăreşti era şi Timişeştii, nu departe
deauna Şoltuzul şi Pârgarii târgului erau din acelaş de Cetate. Tătarii aceştia pe cari Domnul îi numea
neam străin. Dintr'un document dela 1404 se vede în documente « Tătarii noştri dela Neamţ », încă de
că pârgarul târgului Suceava era un Sas, numit pe la 1420—1460 poartă nume neaoş româneşti ca:
Ulrich * *); dintr'un alt document din 1453 se vede Palmeş, Toader, Toma, Filimon, Filip, Oană,
că Alexandru cel Bun hotărăşte Saşilor din Baia ceea ce înseamnă că erau de mult romanizaţi şi
să nu cumva să-i calce tocmelile prin care a dăruit creştini, trăind pe aceste locuri la a treia sau a patra
Mănăstirii din Poiana o cantitate de grâu şi orz generaţie. Această constatare ne duce în urmă
s
din venitul morilor dela Baia ). tocmai pe vremea când asupra pământului Mol­
Din onomastica primelor documente moldove­ dovei se exercita autoritatea regilor Unguri. Aceşti
neşti se vede influenţa puternică a elementului robi nu pot fi decât din prizonierii pe cari-i vor
săsesc şi în viaţa familiei şi a Statului. Astfel, un fi făcut Teutonii şi Regii Unguri în luptele lor
Isaiia Şuşman a fost diacul lui Ştefan cel Mare, pentru curăţirea pământului Moldovei de Tătari.
un Daniil Herţog era protopop şi stăpân de sate Lupte de acestea împotriva Tătarilor au avut loc
cu uric dela Alexandru cel Bun. Un Herman era mai multe pe pământul Moldovei, înainte de
boier fruntaş în timpul aceluiaş Domn. descălicare; şi numai cu robii acestor războaie,
Nume de localităţi, ca Şasea şi Sasul pe lângă cari vor fi fost destul de numeroşi, s'au putut
toate târgurile Moldovei de Sus şi în deosebi, în face lucrări de apărare aşa de importante ca Ce­
jurul Târgului Neamţ, ne vorbesc destul de con­ tatea Neamţului. Robii aceştia au fost * domneşti *
vingător despre influenţa puternică ce a avut-o în timpul Ungurilor şi tot în această stare apar şi
acest neam germanic în viaţa Statului. sub voievozii români.
Vorbind de regiunea Neamţului se observă « Robii domneşti dela Neamţ *, pe cari-i găsim
— spre deosebire de celelalte centre săseşti din locuind din vechi în satul Timişeşti, sau robii din
Moldova, — că aci găsim alăturea şi localităţi cu Tâmârtăşeşti — spre Baia — nu proveneau în
numele de Sas şi altele cu numele de Neamţu. niciun caz din prizonierii, pe cari i-ar fi putut
Aceste numiri apar împreună, în cele mai vechi face primii voevozi moldoveni, şi aceasta pentru
documente. cuvântul că documentele care ne-au rămas din
De bună seamă că şi un nume şi altul au fost acest timp ni-i arată de mult romanizaţi. Un
date acestor locuri, de către populaţia românească, Tătar din aceştia, de mult romanizat, cu numele
băştinaşă, care numindu-le pe unele Sasu şi pe Oana, împreună cu familia lui, capătă libertate dela
altele Neamţu, înseamnă că a făcut deosebire între Ştefan cel Mare şi învoire să se aşeze unde ar
Sas şi Neamţ. Saşilor li s’a zis ca şi astăzi, iar dori el, în ţară *).
Teutonilor, care au întemeiat Cetatea, le-a zis Cetatea Neamţului, pentru trebuinţele ei mili­
Nemţi, de unde şi numele Cetăţii, iar după ea al tare şi gospodăreşti, avea câteva sate din apropiere
pârâului şi al târgului. cu anumite îndatoriri şi privilegii, deosebit de
Fără îndoială că mai târziu, după ridicarea Ce­ satele de robi, Tătari, cari îngrijau acum de Ce­
tăţii, târgul săsesc a căpătat o mare desvoltare sub tatea, la construirea căreia lucraseră strămoşii lor.
ocrotirea puternică a Cetăţii, care avea un foarte Cel mai vechiu din documentele noastre în care
mare prestigiu nu numai în regiune, dar chiar se pomeneşte despre Cetatea Neamţului, e un
în ţară. In Cetate era Curtea Domnitorului, era act din 1437, dela Ilieş V. V., care întăreşte Mă­
reşedinţa unuia dintre cei mai de seamă demnitari năstirii Neamţului stăpânirea peste moşiile ei. In
ai ţării, a Pârcălabului; în Cetate era oastea, pu­ acest act se spune « am ales din hotarul Cetăţii,
terea ţării. Astfel, cu drept cuvânt vechiul nume din susul Mănăstirii şi din jos şi cu muntele ce
al târgului luat dela Saşii cari-1 întemeiaseră, a se chiamă Neamţul. Iar hotarul am început a
fost schimbat cu cel de mai mare prestigiu, îm­ alege din gura Isvorului Mustei, în sus de Cetatea
prumutat după numele Cetăţii, Neamţul. Neamţului, până în drumul Neamţului»*).
Un fapt deosebit de interesant pentru cunoa­ In alt document din 1443 se vorbeşte că un
şterea începuturilor acestei mari Cetăţi, numită oarecare Andrica dela Neamţ a vândut călugărului
Neamţul, este şi acela ce-1 aflăm din vechile docu­ Sava o vie « care este mai sus de Cetatea Neam­
mente că atât în apropierea Cetăţii Suceava, cât ţului * ).
a
şi în apropierea Neamţului se găsesc încă de prin La 1395, prin urmare numai la vreo 35 de ani
secolul al XIV-lea sate întregi de « robi domneşti »,
in marea lor majoritate, Tătari. *) I. Bogdan: Documentele lai Ştefan cel Mare, voi. I, pag.
Documentele din vremea lui Alexandru cel Bun 140.
*) M. Costichcscu: Documentele moldoveneşti, voi. I, pag.
*) M. Costichcscu: Documentele moldoveneşti, voi. 11, pag. 637. 512.
*) M. Costichcscu: ibidem, voi. II, pag. 447. *) M. Costichcscu: ibidem, voi. II, pag. 186.