Page 26 - 1934-03

153 B O A B E D E G R Â U

era altă categorie de slujbaşi numiţi «posad- Iată cum ne povestesc şi cronicarii noştri despre
nici » ). asediul cetăţii: « Eară împăratul Turcesc au venit
1
Cetatea Neamţului refăcută radical de Ştefan cu toată puterea lui la Cetatea Neamţului, şi au
cel Mare, cu al doilea rând de ziduri puternice, suit puştele deasupra unui munte despre Moldova,
cu şanţ adânc împrejur, Domnul o pune sub con­ şi au început a bate Cetatea Neamţului foarte tare.
ducerea celor mai vestiţi dintre căpitanii săi de feară pe acea vreme era un Neamţ închis în Cetate;
oaste. Guvernatorul unei cetăţi se numea pârcălab şi văzând că bat Cetatea au zis păzitorilor să spue
şi pârcălabul de Neamţ era totdeauna unul dintre mumei lui Ştefan Vodă să-l sloboază dela închi­
fruntaşii divanului domnesc, era mâna dreaptă a soare şi temniţă pe dânsul, că el va mântui Cetatea
Voevodului. de acel rău. Deci slobozindu-1 pe acel Neamţ dela
Printre cei mai cunoscuţi dintre pârcălabii Ce­ închisoare, s’au şi apucat acel Neamţ de au în­
tăţii Neamţului sunt: bătrânul Arbore, comandant dreptat puştele din Cetate asupra Turcilor unde
al Cetăţii până la asediul ei de către Turci (1476) stau acolo în munte, de avea nevoe cetatea, şi au
când i se pierde şi numele, probabil că va fi murit şi lovit in gura unei puste turceşti de au sfărâmat-o;
în luptă; apoi Rateş şi Micotă cari apar printre şi au început a bate în corturile Turcilor, cât şi
boierii de divan timp mai bine de 10 ani ca pârcă­ boldul dela cortul împăratului l-au sfărâmat *‘).
labi de Neamţ. Peste mormântul lui Micotă, în Greşit se spune însă că mama lui Ştefan cel Mare
Mănăstirea Neamţului, Ştefan cel Mare a şi pus era în Cetatea Neamţului la 1476, deoarece prin-
o frumoasă lespede de pomenire. tr’un document din 1466 (I. Bogdan, « Doc. lui
După Isaia, Albu, Dragoş şi Mănăilă, la 1496 Şt. c. M. » Voi. I pag. 105) Ştefan cel Mare con­
apare în documente ca pârcălab de Neamţ, cu­ firmă mănăstirii Probota nişte vechi privilegii
noscutul mare boier şi cel mai apropiat sfetnic « pentru mântuirea sufletului strămoşilor şi a pă­
al lui Ştefan cel Mare, Duma al Vlaicului, văr cu rinţilor săi şi a mamei sale Maria ». Maria Doamna,
Voevod ul. deci, sau Oltea, cum i s’a mai zis, era la 1476
Pârcălabul, ca guvernator militar al cetăţii, avea moartă cu zece ani în urmă.
o foarte mare autoritate, nu dădea socoteală de Această nouă neisbândă, cum şi lipsurile mari
faptele lui decât Domnului şi avea însărcinarea de care suferea armata a adus descurajarea în rân­
de a apăra Cetatea şi de a administra întregul ţinut. durile Turcilor, ceea ce-I hotărî pe Sultan să pă­
Adesea găsim că apar câte doi pârcălabi, în acelaş răsească ţara Moldovei, ducând cu sine şi pe pre­
timp, la Neamţ, de sigur cu atribuţii deosebite. tendentul pe care n’a isbutit să-l pună pe tronul
Astfel organizate cetăţile Moldovei aveau să dea lui Ştefan.
curând un foarte greu examen. însuşi puternicul Tăria Cetăţii o făceau în mare măsură zidurile
Sultan Mohamed, cuceritorul Constantinopolului, ei care ajungeau până la o grosime de patru metri,
intră în Moldova cu o oaste de peste 150.000 de deosebit de aceea că şi materialul din care erau
oameni şi la Răsboeni, Ştefan Vodă pierde lupta construite, prin calitatea şi rezistenţa lui, dădea
fără ca duşmanul să fi isbutit totuş a-1 îngenunchia. Cetăţii o putere, a cărei faimă nu s'a desminţit
Cetăţile ţării şi o bună parte din oastea eroului niciodată, când şi apărătorii o slujiau cu inimă,
erau încă în picioare, fapt care i-a silit pe Turci însăşi poziţia ei, pe înălţimea unui deal de care
ca după bătălia dela Răsboeni să se urce în sus nu te puteai apropia, o făcea să fie greu de atacat,
spre Suceava cu gândul de a pune piciorul în dar foarte uşor de apărat.
însăşi inima ţării. Cetatea a rezistat cu îndârjire Mai presus de toate însă, ceea ce a făcut ca
sub viteaza conducere a lui Şendrea Pârcălabul puterea Cetăţii să fie de nebiruit, era sufletul gar­
şi n'a putut fi luată. nizoanei şi al comandanţilor ei, cât timp în fruntea
Isprăvind Turcii proviziile, iar ţara fiind pu­ ţării era un Voevod destoinic şi iubit.
stiită de Moldoveni peste tot pe unde aveau să Faima Cetăţii dela Neamţ se dusese peste tot în
treacă păgânii, au încercat să înfrângă Cetatea ţară, din pricina puterii ei şi a adăpostului sigur
Neamţului, care era sub conducerea altuia din ce-1 putea oferi — la vreme de grea cumpănă —
marii căpitani ai lui Ştefan Vodă, bătrânul şi vi­ celor ce aveau nevoie. Cu drept cuvânt deci, cro­
teazul pârcălab Arbore. « Făcând încercare să cu­ nicarul I. Neculce ne spune că aci veneau în vremuri
prindă cetatea amintită — scrie Angiolelo, croni­ de bejenie oamenii cu tot felul de bogăţii *).
carul Sultanului — s’au aşezat şapte tunuri mari In timpul lui Rareş, Cetatea Neamţului se vede
(bombarde) şi în decurs de opt zile s’a făcut în­ că avea nevoie de îmbunătăţiri spre a răspunde
cercarea de a o lua, dar două din acele tunuri nădejdei ce-şi punea într’însa războinicul Voevod
mari s’au spart; iar cei ce se aflau în cetate nici pentru vremile de cumpănă pe care, firea sa ne­
n'au voit să stea de vorbă cu noi şi toţi se apărau astâmpărată, le prevedea. Astfel, Cetăţii Neam­
2
cu tunurile şi nu le păsa de noi * ). ţului i se fac în această vreme însemnate reparaţii,
*) M. Costichcscu, ibidem, vo!. I, pag- 143- *) Letopiseţe, Tom. II, pag. 180, Ion Neculce.
*) Dupi I. Ursu: Ştefan cel Mare, pag. 144. *) Letopiseţe, Tom. III, pag. 206.