Page 29 - 1934-03
P. 29
PREOT C. MATAŞA: CETATEA NEAMŢULUI «55
aceea şi Domnii mai înainte, au zidit într'insa instituţiile popoarelor au fost oglinda conducăto
case mari, care şi acum se pot vedea, dar nu au rilor lor.
purtarea de grijă ce i se cade *. La 1733, Cetatea din care nu mai rămăsese
In adevăr, este cunoscută tragica împrejurare în decât scheletul, a fost vizitată de Grigore Ghica
care nefericita fiică a lui Vasile Vodă şi-a căutat Vodă, care a fost şi la Mănăstirea Neamţ, unde
adăpost în Cetate. Domniţa Ruxanda reîntorcân- s’a închinat cu o smerenie ce a impresionat adânc
du-se în ţară, târziu după moartea bărbatului ei pe toată lumea care era de faţă.
Hatmanul Timus, stătea retrasă la una din moşiile
ei din apropiere de Neamţ, la Preuteşti.
Când Sobieschi intră în Moldova, Domniţa cu
prinsă de groază fugi la Neamţ şi se ascunse in
Cetate, luându-şi cu ea şi o bună parte din avere,
bani şi odoară.
O ceată de Cazaci amestecaţi cu Leşi, au isbutit
să pătrundă în Cetate prin trădarea unui boier,
anume Crupenschi şi după cum ne istoriseşte cro
nicarul «mai multe munci au muncit-o pentru
avuţie, iar pe urmă i-au tăiat capul cu toporul
pe pragul Cetăţii. Spun că au găsit la dânsa 19.000
galbeni * *).
Câtă avere va fi avut ea ascunsă la Neamţ,
dacă 19.000 de galbeni, erau banii pe cari-i avea
mai la îndemână?
Mai sunt bătrâni cari povestesc că până nu
prea demult, în urmă, se mai vedeau pe unul din
pereţii cetăţii, acolo unde Domniţa a fost chinuită
şi ucisă, mai multe pete de sânge în chipul unei
palme de om. Se vede — spun oamenii — că în
lupta ei cu ucigaşii, se va fi sprijinit cu palmele
de zid. Urma mâinilor însângerate a rămas de
atunci pe peretele Cetăţii.
Pentru cea din urmă oară când Cetatea aceasta
a mai jucat un rol în istoria ţării, a fost în vremea
lui Mihai Racoviţă V. V., când s'au răsculat împo
triva Domnului o seamă din boierii de frunte,
ajutaţi de un general austriac care-şi avea sediul
în Braşov.
Catanele nemţeşti, chemate de boierul moldo
vean Stolnicul Vasile Ceaurul, şi-au ales Cetatea
Neamţ ca centru de acţiune împotriva lui Racoviţă.
Conducătorul lor, căpitanul Ferenţ, a şi făcut Ce
tăţii câteva reparaţii, desfundând şi vechea fân
tână, din lăuntru.
La 1716, Ferenţ este ucis lângă Iaşi, şi catanele
scoase din Cetate de către Racoviţă Vodă cu aju Vedere în vale. (Foto Chevallier)
torul Tătarilor, cari au făcut în ţară prădăciuni
şi robie cum nu s’a mai pomenit vreodată. Domnitorul Mihail Sturza venind la Mănăstirea
Din toată slava străveche a mândrei Cetăţi mol Neamţului, a cercetat şi Cetatea; cu prilejul acestei
dovene nu ajunsese acum două sute de ani în vizite domneşti s’a dres şi drumul.
urmă, decât adăpost pentru tâlhari. Cât timp ţara Lipsind cu totul cuvenita înţelegere si preţuire
avea în fruntea ei oameni mari şi-a făcut şi Cetatea a lucrurilor bătrâneşti, a avut şi Cetatea Neamţului
datoria pentru ţară cu prisosinţă, când însă au aceeaş soartă pe care au avut-o la noi aproape
început să se perindeze la conducerea poporului toate vechile monumente istorice. Nu numai că
oameni de jaf, ce putea să fie şi Cetatea decât un nu s’a mai gândit nimeni la restaurarea lor, dar
cuib al ticăloşilor mai mărunţi? s’au găsit mulţi cari au avut cutezanţa unor ade
Cetatea a trăit aceeaş istorie, pe care a trăit-o vărate profanări, cum s’a întâmplat la Cetatea
şi ţara; de altminterea totdeauna şi pretutindeni, Neamţului. Multe case şi beciuri din târgul apro
piat sunt construite cu piatra luată din zidurile
*) Letopiseţe, Tomul II, pag. 36. Cetăţii. Aşa, se vor fi pierdut fără urmă, stâlpi
