Page 30 - 1934-03

156 B O A B E D E G R Â U

de uşi frumos lucraţi în piatră, chenare de ferestre mea anilor ca şi nepăsarea oamenilor; iar zidurile
împodobite şi pietre cu inscripţii, care vor fi ei vor mai putea încă multă vreme să mustre în mu­
pomenit cel puţin reparaţiile mai însemnate, pe ţenia lor, slăbirea virtuţilor străbune.
care Domnii cei vechi le-au făcut Cetăţii. Zidurile acestea, care vor fi necurmat pentru
Poetul Alex. Chrisoverghi scrie pe la 1830 « Oda generaţiile viitoare o vie chemare pe drumul vir­
la ruinele Cetăţii Neamţului •, prin care îşi arăta tuţilor strămoşeşti, ne vor grăi cu tâlc adânc despre
indignarea împotriva celor ce pângăreau aceste rosturile mari ce le-au cândva în apărarea ţării,
sfinte ruine, furând piatra de acolo. Cu toate ca şi despre datoriile pe care urmaşii le au de
protestele făcute, pângări rea aceasta a continuat îndeplinit spre urmărirea aceleeaş ţinte. Privind
până la 1896, când s’au luat măsuri pentru apă­ cu pătrundere şi simţire românească această ruină,
rarea munumentelor istorice. vom înţelege că Cetatea a putut înfrunta cele mai
vajnice atacuri nu numai prin tăria zidurilor ei,
ci şi prin virtuţile sufleteşti ale apărătorilor şi câr­
macilor ţării de pe vremuri.
Cetatea Neamţului ar trebui să fie cel mai căutat
loc de pelerinaj, în deosebi pentru tineretul nostru
şcolar. Un curs de istorie sau un ceas de educaţie
naţională acolo, vor fi pentru oricine momente
care nu se uită o viaţă şi pentru mulţi, chiar puncte
de hotărîtă orientare pe viitor.
Dacă Cetatea Neamţului nu se mai poate re­
staura, e o datorie totuş care ni se impune, aceea
de a păstra şi de a întreprinde săpături şi temeinice
studii asupra ei, iar pe de altă parte de a deschide
un drum bun de trăsură până sus, la poartă.
Săpăturile ne pot aduce mari surprize, în tot
cazul mai multă lumină în problema încă nesigură
a originii, care e posibil să fie dusă cu mult înainte
de Hristos ). Iar un drum bun ar face ca vizi­
1
tarea Cetăţii să fie cu mult mai înlesnită ca astăzi,
când nu oricine se poate căţăra pe o potecă greu
de străbătut.
Nu cu mare cheltuială, drumul se poate îndrepta
şi uşor s’ar putea face şi o plantaţie pe partea de
deal, dela vale de Cetate, unde terenul este mâncat
de ape şi năruit, dând un aspect neplăcut de pă­
răsire şi nepăsare.
O plantaţie ar consolida şi înfrumuseţa locul,
dând Cetăţii un cadru plăcut.
Cu mult înainte de războiu, Cetatea Sucevii a
avut cinstea unor serioase cercetări din care au
ieşit un interesant muzeu regional şi o bună mo­
nografie ).
2
Cetatea Neamţului: Coperta Albumului moldovenesc al lui Suceava are de multă vreme un drum bun care
Bouquet, nîtipirit şi pistrat in original la Academia duce până în incinta Cetăţii, are un frumos parc,
Romini, In Secţia Stampelor (1840—184a) plantat de jur împrejur, încadrând cuviincios stră­
buna ctitorie, ba se găsea acolo şi un om de pază
Cetatea Neamţului este printre cele mai de care putea să dea măcar câteva lămuriri celor ce
seamă aşezăminte unde, veacuri de-a-rândul, s’a aveau nevoie de ele.
urzit istoria neamului nostru in ţinuturile Moldovei, Nici pentru Neamţ nu trebue făcut mai puţin,
fiind pentru ţară nu numai o puternică pârghie dându-se în chipul acesta Şcoalei Româneşti şi
de apărare, dar şi o mărire şi o cinste a trecutului. neamului nostru în genere una dintre cele mai vii
Gloria ei a apus de veacuri şi după cum — de şi preţioase ilustraţii pentru cunoaşterea şi adân­
obiceiu — cele vechi se uită uşor, aceeaş soartă a cirea trecutului.
trebuit să o aibă şi această sfântă relicvă a stră­ Piatra-Neamţ PREOT C. MÂTASĂ
moşilor; cu o deosebire însă, că vestita Cetate nu
se lasă uşor înghiţită de pustiul vremii, ci continuă ') C. A. Romstorfer: Schloss Neamţu, pag. 9.
cu îndârjire să stea în picioare înfruntând şi aspri­ *) Cetatea Suceava de C. A. Romstorfer.