Page 47 - 1934-03
P. 47
*74 B O A B E D E G R Â U
bâţici, era tot ce se putea înjgheba la început, pentru ca în tocmai bagajele sosite după cinci zile de tren de-a-lungul
cercarea să câştige cât mai mult pentru ea. De altminteri, Statelor-Unite, în cel dintâi Transatlantic de cursă. La Gdynia,
in unele pârţi. La Braşov, de pildâ, tiranii elevi, mulţumiţi colegii noştri Polonezi şi-au oprit locurile pe vaporul naţional,
peste mâsurâ de rezultatele cursurilor, au ajuns sâ propunâ care are sâ-i lase la Londra cu câteva zile mai curând, dar
singuri sâ mai fie chemaţi şi la anul viitor şi sâ ia pane şi mulţumiţi că n’au folosit până acolo decât mijloace de locomoţie
ei la cheltueli. Unele şcoli, mai bine organizate, hotâriserâ ale propriei ţâri. Românii se pregătesc şi ei să străbată Europa.
PEN Clubul român, după ce şi-a dat
anul acesta un statut, formulând, in arti
cole numerotate, obişnuinţe transmise mai
mult verbal dela comitet la comitet, s’a
prezentat cu acest rod al muncii lui, Pre
şedintei de onoare, M. S. Regina Marii.
Era pe vremea bujorilor. Marile flori
rozalbe şi roşii umpleau vasele, ca nişte
ode de preamărire. Pe ferestrele deschise
ale Palatului dela Cotroceni se auzeau din
frunzişul înalt încercările de cântec, re
pede întrerupte, ale privighetorilor. Se
vorbea de Edinburgh. Regeasca scriitoare
mângâia p« toţi Românii cari nu l-au
văzut încă, arătând cum Ea însăşi, fosta
fiică a Ducelui de Edinburgh, n’a intrat
in mândrul şi romanticul oraş, al cărui
-— nume l-a purtat, decât abia anul trecut.
Şedinţa aceasta din capitala Scoţiei,
mai ales după frământările ultimului
Clădirea in care a fost aşezată şcoala ţărănească la Roşa, in Bucovina
congres dela Ragusa, va fi ca o întoarcere,
întoarcere la pământul părinte de unde
dinainte sâ-şi aducâ elevii Ia anumite lucrâri, in timpul mun a plecat in lumea largă PEN Clubul, şi întoarcere la ade
cilor celor nun, din Mai şi Iunie. Nu era încâ şcoala de vărurile dela temelia lui. Nu e de ajuns că statutele socie
trei ierni a ţârilor nordice, dar era ca o presimţire cel tăţii prevăd înlăturarea oricărei preocupări politice; trebue
puţin a ei. găsite şi hotârirea şi puterea pentru o punere in aplicare.
Şcoala ţârâneascâ intre Români a prins.
Am vâzut la Braşov însufleţirea pe care
o trezea atât intre ţârani, cât şi intre pro
fesori şi iniţiatori. Nefiind pornitâ de
Stat, ea are marea înlesnire câ se poate
potrivi de fiecare datâ imprejurânlor
locale, pentru câ nu cunoaşte îndatorirea
unui program unitar, şi câ se poate re
zema pe convingerea foloaselor ei in mij
locul chiar al celor interesaţi, ceea ce ii
pune la adăpost existenţa. O aşteptăm
sporită, in ţinuturile unde a funcţionat,
şi o mai cerem cel puţin pentru Basa
rabia şi Dobrogea. Societăţile culturale
basarabene şi dobrogene s’o pregătească
din timp.
SCRIITORII INTRE EI. — La Edin
burgh, în oraşul cel vechiu al Scoţiei, se
vor aduna peste câteva zile scriitorii din O lecţie la Roşa
toate literaturile lumii, ca să caute noui
mijloace de apropiere. Mă gândesc la congresul de anul Iată ceea ce s'a dovedit foarte greu. Pricina adevărată e poate
acesta al PEN Clubului. desbritanizarea şi continentalizarca treptată a PEN Clubului.
Unii din membru lui au pornit de acum o lună, ca sâ ajungă Dela dispreţul rece şi înalt dela început, faţă de orice poate să
la timp, dela Sydney şi Melboume, pe toate oceanele pămân abată pe un scriitor vrednic de acest nume, adică închinat nu
tului. Chinezii, mici şi negricioşi, s’au îmbarcat, sunt două mai anei lui şi vieţii adânci a propriei personalităţi şi a lumii,
săptămâni, la Hong-Kong. Secţia dela San Francisco îşi sue s'au aşternut înaintea paşilor intâei comunităţi engleze, tot