Page 48 - 1934-03

C R O N I C A *75

felul de ispite şi de ocoluri. Ea va putea mai uşor acum, slavia, că asperităţile regionale ale naţiunii n’au putut fi Îm­
la ea acasă şi după ce, in cei câţiva ani din urmă, a colin­ păcate nici in sânul unei asociaţii internaţionale, cu scopuri
dat împreună cu atâtea secţii naţionale pe la foarte diferite mult mai indrăsneţe, iar, pentru Balcani, realizarea ideii iugo­
puncte de vedere, sâ facă o încheiere parţială de socoteli şi slave in literatură, dela Suşak până la Varna. In acelaş timp, ca
să spună un cuvânt răspicat. Altminteri e primejdie! o intâe manifestare a unei asemenea conlucrări PEN Clubul ju-
PEN Clubul nu e o asociaţie internaţională de scriitori goslav a făcut un protest, sub care a iscălit, fără să-i mai întrebe.
pentru apărarea intereselor profesionale.
Sarcina i-ar fi atunci mult înlesnită şi
ciocnirile, oricât de crâncene, s’ar îm­
păca înăuntrul unei ordine de zi mai calde.
El nu vrea, dimpotrivă, să aibă nicio
preocupare de ordin profesional. Rostu­
rile lui sunt numai ideale şi urmăresc,
nici mai mult nici mai puţin, decât să
ducă la o solidarizare a scriitorilor, priviţi
drept conducători spirituali ai lumii, pen­
tru o viaţă colectivă de pace şi de înain­
tare culturală. De aceea insă, in geografia
politică, el e o mişcare de stânga. De
aici au ieşit toate biruinţele, normale,
şi atâtea din înfrângerile, grele, din anii
mai apropiaţi. Principiile în sine nu sunt
mlădioase, şi am fost martori la unele
încercări de inmlâdiere. Germanii, de
pildă, au fost, prin manevre prezidenţiale.
Înlăturaţi ca prieteni ai dictaturii, ceea
ce nu împiedică participarea, dorită, a Corul
Italienilor, cari vorbesc prin gura lui
Marinetti insuş. La Budapesta, congresul a fost organizat de şi pe Bulgari, împotriva oprim publicaţiilor sârbeşti in Italia.
aripa dreaptă a scriitorilor, pe când ceilalţi protestau cu glas De o parte, veleităţi internaţionaliste din cele mai înaintate,
tare şi căutau zadarnic sprijinul Francezilor, siliţi la oportu­ pe când, de cealaltă, potriveli şi aproape excese naţionale.
Iată de ce suntem destui cari aşteptăm
l dela această întoarcere in Anglia a PEN
Clubului o limpezire. Niciodată ea n'a
fost mai trebuincioasă.

expozitia IV AN HRISTOV. —
Intre expoziţiile de pictură ale ţârii. Bucu­
reştii au cunoscut şi una neaşteptată.
Pictorul venea de peste Dunăre şi nimeni
nu auzise mat înainte numele lui, şi mai
puţin ii văzuse vreo pânză. Curiozitatea
publică era îndreptăţită. Ea n’a fost
desamâgitâ.
Desprinzând cadrul de mai mică sau
mai mare oficialitate şi de bunăcuviinţă
faţă de un străin: prezentare printr’o so­
cietate culturală locală, vizita ministrului
ţării şi a reprezentanţilor unor servicii
de ană, anicolele de preţuire din ziare,
opera lui Ivan Hristov se arată vrednică
Educaţie fizică in sine de interes. Intâiu, ea ne lămu­
reşte despre tratarea plastică a naturii în
nism. Anul acesta, n’a trecut decât o săptămână de când Bulgaria şi despre o lăture a picturii. Singurul anist din care
scriitorii bulgari, membri ai PEN Clubului, au făcut o vizită ne puteam până acum documenta era Tanev, care a debarcat
colegilor lor iugoslavi, la Belgrad, Zagreb şi Liubliana. Deo­ în două rânduri in Bucureşti. Arta lui e insă prea mult măr­
dată a apărut părerea ca Bulgarii să-şi trimeată regulat ginită la subiect, cu sublinierea in fiecare bucată a specifi­
reprezentantul la adunările PEN Clubului sârb, croat şi cului, pentru cei de acasă, şi a exotismului bulgar, pentru cei
sloven, cu trei ramuri, ceea ce dovedeşte, pentru Jugo- de peste hotare. Colorile sunt totdeauna vii, luminoase, ur-