Page 49 - 1934-03

1 7 6 B O A B E D E G R Â U

mărind desenul şi fără adâncime. E mai curând o ani plă­ contimporană, traducând un roman de scriitorul Iordan Iov-
cută, ilustrativi şi de export. In al doilea rând, insă, opera cov şi Teatrul Naţional din Bucureşti jucând Mina de Aur
lui Ivan Hristov aduce un nou răspuns la problema păstrării a dramaturgului Kostov. Astăzi facem cunoştinţă cu unul din
şi înnoirii impresionismului, in ţările din răsărit, unde ochiul cei mai dătători de speranţe artişti ai picturii din ţara vecină.
e deprins cu linia de siguranţă a frescei şi cu tradiţia minia- Veţi întâlni in opera lui Ivan Hristov dragostea de pământul
turistă. Problema e deslegată aproape eroic. Observaţia de-a- propriu, de colţurile lui vechi, de jocurile nesfârşite ale lu­
minii, de cromatismul bogat al unei ţări
şi al unui popor, pline ca ale noastre
de folklor, de port colorat şi de ţesături
lăsate de trecut. E un adevărat cântec al
acestei părţi de lume, al aerului şi al soa­
relui. Omul nu apare ca să tulbure cu
problemele lui de analiză şi de punere in
scenă. Suntem chemaţi la o sărbătoare a
naturii bulgare. Casele şi bisericile care
apar sunt de mult şi parcă numai nişte
concreţiuni seculare ale acestei naturi.
* Societatea româno-bulgară se simte
mândră că poate să vă prezinte pe d-1
Ivan Hristov şi c încredinţată că fapte ca
aceea de faţă sunt bine venite. Artiştii au
găsit totdeauna mai sigur căile la inima
popoarelor ».
UN POET ALBANEZ. — Legăturile
Albaniei, din vremuri uitate, şi ale Al­
banezilor, mai apropiate de noi, cu Ro­
mânia, nu sunt o taină pentru nimeni.
dreptul nu-şi pierde niciodată drepturile, fără ca atmosfera Unele forme ale lor sunt insă cunoscute de mai puţini. Câţi
de sensibilitate proprie să întârzie să-şi lase peste vederi de ştiau, de pildă, de poetul Lasguş Poraded, atât de apropiat
naturi şi colţuri de oraşe şi sate, pulberea ei de vis şi de trans­ de cultura noastră şi unul din străinii cari s’au gândit, când
figurare. Artistul vede bine şi indrâsneţ. E întâia lui însuşire, şi-au ales o teză de doctorat, la Eminescu? El este prin aceste
şi însuşire fundamentală, de observaţie şi de vibrare. Paleta, trăsături şi al nostru. Iată de cel am rugat pe d-nul Pascu,
pusă in serviciul acestei bucurii a spectacolului şi a partici­ un macedonean care-i e prieten şi a îngrijit de tipărirea întâiu­
pării, trebuia să fie felurită şi născodtoare. E aproape prea lui lui volum de versuri, la noi, la Constanţa, să scrie pen­
mult. Parcă uneori meşteşugul lucrează singur mai departe, tru « Boabe de grâu » cele câteva rânduri de mai jos.
reluând şi immulţind unele impresii puternice primordiale. « împrejurări istorice specifice şi prelungirea până mai
Lumea insă, aşa cum o vede şi cum o răsfrânge Ivan Hristov, deunăzi a dominaţiei otomane au întârziat redeşteptarea na­
e largă, plină de istorie şi pe alocuri de biblic, clocotind de o ţională şi culturală a Albaniei. De aceea şi literatura albaneză
putere primitivi şi veşnică. cultă este foarte tânără, poate chiar cea mai tânără din Eu­
Expoziţia, care a găsit o foarte bună primire, s’a făcut sub ropa. Primele opere mai de seamă nu au început să apară
auspiciile Societăţii româno-bulgare. La deschidere, ca se­ decât în a doua jumătate a secolului trecut. Genul cultivat
cretar al ei, am crezut că se cuvine să spun următoarele cu­ de preferinţă de primii scriitori albanezi este cel poetic, ta­
vinte: lentul lor fiind pus mai ales in slujba idealului independenţei
«Societatea româno-bulgară şi-a îngăduit să vă invite la naţionale. Trei mari poeţi ca Girolamo de Rada, Naim Frasheri
vernisajul expoziţiei d-lui Ivan Hristov, nu atât pentrucâ un şi Gjergj Fishta, reprezentând fiecare o regiune şi un dialect
artist mai are nevoie şi de altă prezentare decât a operei Iui. deosebit, cel dintâi dialectul vorbit de albanezii din Italia *),
Veţi vedea singuri cu ce glas de bucurie plastică vorbeşte al doilea dialectul Albaniei de Sud şi al treilea dialectul Al­
dela sine această operă; ci pentrucâ venirea între noi a tână­ baniei de Nord, au scris opere de înaltă concepţie şi valoare
rului şi talentatului pictor bulgar mai are o semnificaţie. Ea poetică şi cărora li se datoreşte in bună parte iluminarea con­
reprezintă unul din acele schimburi intelectuale şi artistice ştiinţei naţionale *).
intre două popoare, care sunt menite să le facă mai bine cu­
noscute unul altuia, adică să le apropie. Când acele popoare ’) In Italia trăesc cam 200.000 Albanezi emigraţi în secolul
sunt vecine, această cunoaştere şi apropiere sunt o datorie. al XV-lea, după invaziunea turcească.
« Nimeni nu reprezintă însă mai veridic şi mai puternic *) In afară de aceştia au mai scris frumoase pagini poetice
sufletul unui popor decât oamemi lui de gândire şi creatorii Vaso Pasha Shkodrani, A. Z. Cajup, Asdren, Giaseppe Schiro,
de artă. Dintre arte, acelea care pot fi înţelese mai uşor, pen- Giuseppe Serembe, Vinţenc Prennushi, etc. In proză au scris
trucă nu au nevoie de traduceri şi de comentarii, sunt artele mai ales Kostandin Kristoforidhi, Papa Kristo Ntfovani, Sami
plastice. Noi am căutat să ne apropiem de literatura bulgară Frashin, Faik Konica, Fan S. Noii, Ernest Koligi, etc.