Page 5 - 1934-03
P. 5
I. RADUCANU: ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE DIN BUCUREŞTI 131
este o chezăşie pentru drumul de cunoaştere a ţionare a suferit de lipsuri însemnate. El s'a îmbu
trecutului nostru economic, şi deci social şi cul nătăţit însă pe măsura experienţelor şi nevoilor.
tural, şi pentru pregătirea elementelor de conducere De asemenea şi mijloacele de studiu, foarte modeste,
în viaţa noastră economică. au crescut în măsura interesului şi zelului depus de
Lacunele de organizare care au stăruit în timpul profesori, cât şi de harnicele consilii de admini
existenţei vor putea fi înlăturate în viitor. Destinul straţie, care au cuprins tot ce a avut mai reprezen
şcolii va putea fi acela pe care-1 arată rolul său. tativ viaţa noastră culturală şi economică.
Scurtă privire istorică. Academia de înalte Studii In răstimpul de activitate a celor 20 de ani
Comerciale şi In (1913—1933), A-
dus t r i a l e din cademia de înalte
Bucureşti a fost S t u d i i Comer
înfiinţată pe baza ciale şi I n d u
legii din 6 Aprilie striale din Bucu
1913 după pro reşti şi-a perfec
iectul Ministru ţionat t r e p t a t
lui de Industrie p r o g r a m u l de
şi Comerţ Ni- studii, mijloacele
colae Xenopol. de i n f o r m a ţ i e ,
Scopul ce şi l-a personalul c o n
propus a fost de ducător şi a reu
a pregăti prin stu şit să a i b ă un
dii şi c e r c e t ă r i palat al său înze
personalul c o n strat cu cele mai
ducător al vieţii moderne săli de
economice româ cursuri, cu cele
neşti. Inspirată mai spaţioase am
în s t r u c t u r a sa fiteatre şi cu o
intimă după ma populaţie mereu
terialul informa crescândă.
tiv al Academiilor Conducerea A-
şi Facultăţilor co- cademiei a avut-o
m e r c i a 1 e din Consiliul general
Hamburg, A n- şi Consiliul de
vers, Paris, Aca- A d m i n i s t r a ţ i e
d e m i a Comer care este Con
cială din Bucu siliul reprezenta
reşti şi-a orientat tiv ce leagă Aca
totiiş ţelurile spre demia cu institu
studiul realităţii ţiile din a f a r ă .
româneşti, p r i n Preşedintele Con
d i s c u ţ i a largă siliului de Admi-
purtată în presă n i s t r a ţ i e este
şi prin observa Rectorul Acade
ţiile aduse pe ca- miei, iar membrii
1 e a memoriilor. săi persoane din
C o m i s i a întoc viaţa economică
mită încă în anul Pictura murali a d-nei Cccilia Cutzescu-Storck şi culturală a ţării.
1912 pentru stu Rectorii, con
dierea materialului a ţinut seamă de împrejurările ducători ai Academiei până în prezent au fost ur
speciale şi de dezideratele vieţii noastre sociale (se mătorii: 1. Anton Davidoglu (1913—1918); 2.
cretarul ei onorific era actualul Rector al Academiei). Eugen Ludwig (1917 1918) în timpul ocupaţiei;
La 1 Noemvrie 1913 şcoala şi-a deschis cursurile 3. Stanislas Cihosky (1917/1919 la Iaşi şi 1919/
cu o populaţie de aproape 700 studenţi şi studente. 1924); 4. I. N. Angelescu (1924—1929); 5. Gh.
Recrutarea profesorilor a fost anevoioasă. Şcoala a Taşcă (1929/1930); 6. L Răducanu (dela 1930).
funcţionat totuş cu rezultate mulţumitoare şi cu Din Consiliile de administraţie au făcut parte
zel din partea conducătorilor. personalităţi ca: Dr. C. I. Istrate, C. C. Arion,
Obiectivul pedagogic a fost să dea o pregătire D. D. Bragadiru, Oskar Kiriacescu, D. H. Hagi-
teoretică şi practică în domeniul economic. De Theodoraky, Al. Ştefănescu, C. Băicoianu, M.
sigur că programul de studii în primii ani de func Blank, C. Buşilă, etc.
