Page 50 - 1934-03
P. 50

C  R O   N  I  C  A                                    *77

           Lasgush  Poradeci,  despre  care  ne  propunem  să  vorbim   Tocmai  această  calitate  precum  şi  muzicalitatea  perfectă  a
         in  rândurile  care  urmează,  este  cel  mai  tânăr  şi  in  acelaş   versului  in  original  nu  se  pot  reda  decât  intr'o  slabă  măsură
         timp  cel  mai  profund  poet  albanez.  Versul  lui  c  adânc  ca  fond   în traducere intr'o limbă străină.
         şi  de  o  perfecţiune  ideală  ca  formă  —  ceea  ce  face  ca  tradu­  Evident  că  o  analiză  a  operei  poetului  albanez  şi  a  relaţiilor
         cerea să fie o foarte palidă imagine a originalului.  sale  cu  cultura  română  ar  prezenta  un  deosebit  interes  pen­
           Spre  deosebire  de  predecesorii  săi  cari  au  cultivat  cu  pre­  tru  cetitorul  român.  Ea  reclamă  insă  mai  mult  timp,  cerce­
         dilecţie  genul  epic  cu  exaltarea  sentimentelor  naţionale,  Las-   tări  mai  largi  şi  un  spaţiu  mai  mare.  De  aceea  deocamdată
         gu&h  Poradeci  este  un  mare  liric  şi  in  acelaş  timp  un  mare   vom  face  numai  o  simplă  dare  de  seamă  generală  spicuind  id
         filozof.  Volumul  lui  de  poezii  intitulat  «  Vallja  e  Yjvt  *  (Hora   colo din volumul de poezii amintit mai sus.
         Stelelor)  care  a  apărut  in  Noemvrie  trecut  de  sub  teascurile   Poeziile  «  Pasărea  Cerească  •  (Zog’  i  Qiejve)  scrisă  in  loc
         tipografiei  *  Albania  »  din  Constanţa,  cuprinde  cele  mai  alese   de  prefaţă  şi  «  Către  Spirit  *  (Shpirtit)  constitue  mai  mult  o
         poezii  publicate  dela  1921  încoace  in  diferite  ziare  şi  perio­  invocare  către  divinitate  de  a  vărsa  harul  ei  asupra  Poetului
         dice  albanezeşti  din  străinătate  (România,  Austria  şi  Statele   care işi propune:
         Unite)  fiind  orânduite  şi  împărţite,  după  natura  lor,  in  ur­  Din  adâncul  firii  mele  voia  cânta  un  dor  nou...  iar  poezia
         mătoarele  cicluri:  1.  Hora  Cerului;  2.  Hora  Pământului;   «Stau  la  masă  rezemat  *  (Rri  mbCshtetem  ne  tryezt)  arată
         3.  Hora  Stelelor;  4.  Hora  Eternităţii  şi  5.  Hora  Morţii.  Sunt   însăşi coborirea harului inspiraţiei:
         in  total  patruzeci  şi  şase  de  poezii  cuprinse  in  mai  puţin  de
         o sută de pagini, ceea ce cantitativ nu însemnează prea mult.  Stau rezemat la masă
          Ceea  ce  constitue  insă  valoarea  operei  poetice  a  lui  Lasgush   Când mai des şi când mai rar.
         şi  a  oricărui  poet  in  genere  este  calitatea  intrinsecă  a  poe­  Şi vine dorul de-mi aprinde
         ziilor.                                                     Foc in inimă, lumină ’n frunte.
           In  cele  mai  puţin  de  o  sută  de  pagini  câte  a  scris  Lasgush
         Poradeci  până  la  vârsta  de  35  de  ani  se  cuprinde  o  lume  în­  ... Coboară o stea din înălţimi,
         treagă  de  gândiri  şi  sentimente.  Ca  şi  marele  Eminescu,  pe   O pâlpâire de fulger —
         care  Lasgush  il  ştie  pe  de  rost,  acesta  a  reuşit  să  sintetizeze   Şi ca o flacără aevea
         in  puţine  poezii  după  o  muncă  de  nu  mai  puţin  de  20  de  ani   Ea intră in inima mea.
         toate  frământările  unui  suflet  tânăr  şi  mai  târziu  ale  unei
         gândiri mature *).                                Urmează  după  acestea,  in  orânduirea  indicată  de  poetul
          Principalul izvor de inspiraţie al poetului albanez este poezia   însuşi,  ridul  de  poezii  lirice  «Hora  Pământului»  in  care
         populară  a  ţării  sale  şi  literatura  populară  in  genere.  Profund   începând  cu  «  Cântec  bătrânesc  *  (Kenga  plegerishte)  poetul
         cunoscător  al  limbii  albaneze  el  scoate  de  sub  colbul  vremii   cântă iubirea pentru pământul strămoşesc şi virtuţile nea­
         cuvinte  rare,  neuzate  şi  sonore  cu  care
         işi  făureşte  minunata  haină  a  gândurilor
         sale  dând  poezii  a  căror  durată  de  sigur
         că va învinge anii.
          ')  Lasgush  Poradeci  face  cunoştinţă
         cu  literatura  românească  pe  băncile  Li­
         ceului  Român  din  Bitolia,  pe  care  il  în­
         trerupe  in  1912  din  cauza  izbucnirii  răz­
         boiului  balcanic.  îndată  după  încetarea
         războiului  european  vine  in  România
         ca  să-şi  termine  studiile  urmând  câţiva
         ani  Şcoala  de  Belearte  şi  Literele,  iar  in
         1924  pleacă  la  Leipzig  şi  apoi  la  Graz
         unde  şi-a  luat  doctoratul  in  filozofie  cu
         o  teză  despre  Mihail  Eminescu.  Ami  şe­
         derii  sale  în  România  sunt  cei  mai  pro­
         lifici pentru poetul albanez. Vechile poezii
         scrise  in  orăşelul  său  natal  —  Pogradeţ
         —  sunt  revăzute,  retuşate  şi  apoi  pu­
         blicate  în  diferite  ziare  şi  reviste  alba­
         nezeşti  din  străinătate.  Multe  poezii,  mai
         ales  cele  erotice  scrise  pe  formulare  cu  en  tete-ul  C.  F.  R.  —   mului  său.  Al  patrulea  ridu  cuprinde  poezii  erotice  scrise
         unde  poetul  albanez  a  fost  câtva  timp  un  umil  conţopist   sau concepute cele mai multe la Bucureşti intre 1920 şi 1924.
         cu  600  lei  pe  lună  —  sunt  datate  dela  Bucureşti.  Oraşele  teu­  Motivul  care  face  să  ofteze  mai  des  coardele  lirei  poetului
         tone  cu  rigiditatea  lor  austeră  n’au  făcut  decât  să  tae  avân­  este  tragedia  despărţirii  şi  dorul  născut  pe  urma  ei.  E  însăşi
         tul  sufletesc  al  tânărului  poet,  care  după  plecarea  sa  din   tragedia vieţii poetului scrisă in versuri.
         Bucureşti n’a mai scris multe poezii noui.        Dar ca să inţeleagă cetitorul poeziile erotice ale lui Lasgush
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55