Page 51 - 1934-03

*78 B O A B E D E G R Â U

ar trebui si coboare înapoi spre vadul vremii, spre epoca şi chiar din fondul ei original, spre a da cetitorului o palidă
romantismului, cici iubita lui apare: idee asupra acestui minunat poem vom reda aci in traducere
fidelă — aproape cuvânt cu cuvânt — cele patru strofe
Cn părul peste umăr fi rochia pân’ la pământ...
dela început:
Ciclul de mai sus al poeziilor erotice început cu cântece
Stelele aprinse ca jarul
mai simple scrise ades in stilul poeziilor populare, care am
Ce se ’nvârtesc perechi-perechi.
Din neant şi-au luat fiinţă
Pline de viaţă fi dor aprins.
Au luat fiinţă prin iubire
De când lumea s'a zămislit,
De aceea una pentru alta
Se-aprinde fi arde.
S'apnnde clipă cu clipă
Şi nici când cum nu se stinge
Ne ’ncetat o urmăreşte
Ca un vârtej nebun.
Şi cum nici când na poate
Una alta s'o cuprindă,
In jurul cerului fără fund
Se duc, vin fi pleacă iară...
Urmeazi o minunaţi descriere a idilei
cereşti pini când focul uneia dintre stele
începe si se stingi.
Atunci, şi aci descrierea poetului alba­
nez e măreaţi, cealalti stea porneşte dupi
ea prin eter şi o reaprinde prin focul
iubirii sale trimise ca raze:
Iubire! Tu efti dor veşnic!
Iubire! Cântecul răbdării!
Tu eşti libertate! Tu eşti sclavie!
Case sub munte, din Loveci, de Ivan Hristov
spus că sunt principalul izvor unde s'a adăpat Lasgush Po- După poeziile erotice urmează două şiraguri de poezii
radeci, se inchee cu poezia « Hora Stelelor » (Vallja e Yjve) filozofice: * Hora Veşniciei * şi « Hora Morţii * de o profun­
după care s*a dat titlul întregului volum. Asupra acestei poezii zime neatinsă până aci in literatura albaneză.
se va scrie mult in limba albaneză şi poate şi in alte limbi Prin Lasgush Poradeci literatura albaneză a făcut un pas
străine. In «Hora Stelelor *, care ne aminteşte de «Lucea­ tot aşa de mare — şi comparaţia nu sufere nicio eclipsă —
fărul * lui Eminescu, concepţia de iubire ia după poetul al­ ca acela făcut de literatura română prin Eminescu. De acum
banez o formă cosmogonică mai eterizată chiar ca la poetul se vorbeşte şi se scrie in Albania despre o armonie lasgushiană
român. Pe când in * Luceafărul » dragostea este intre astru în poezie. Ceva mai mult, cu el poezia albaneză — poezie în
şi o fată de impărat, deci între etern şi vremelnic, in « Hora cel mai inalt înţeles a cuvântului, iar nu tam-tam de rimă şi
Stelelor > iubirea ce se aprinde este intre făpturi de aceeaş de ritm dibuit pe degete — s'a oprit la zenit unde e condam­
esenţă şi veşnică. Ceea ce le des pane este spaţiul dintre ele nată să stea cel puţin câteva decenii*.
care există in vinutea implacabilei legi a cosmos-ului. Deşi
Dimitrie P. Pascu
in traducere poezia pierde enorm din forma, muzicalitatea

Turism, sport, educaţie fizică

BRAŞOVUL. — Dintre toate oraşele Transilvaniei Bra­ crescut la adăpostul zidurilor ei. Cel mai vechiu scris româ­
şovul ne este cel mai drag. In această dragoste se găsesc îm­ nesc s’a descoperit prin lăzile negustorilor braşoveni, cari
pletite fire foane vechi, dela 1400 al poetului şi mai de demult, lucrau pentru voievozii şi boierii noştri, şi aici a ostenit la cele
şi se găsesc fire foane proaspete. Pentru noi sau pentru stră­ dintâiu cărţi tipărite în limba noastră, Coresi Diaconul. Bra­
moşii noştri de dincoace de munţi s'a născut atunci, in plin şovul a fost poarta ţării româneşti spre apus şi drumuri fru­
ev mediu, cetatea din marginea Ţării Bârsei, ca o strajă, şi moase il căutau, prin păduri sau prin chei de piatră, pe la
pentru noi mai cu seamă s'a desvoltat şi s'a împodobit oraşul Giuvala şi pe Valea Teleajenului, până s'a deschis mai târziu