Page 54 - 1934-03

C R O N I C A 1 8 1

şi toţi oamenii locuitori ai ei. Revista « Klingsor », înfiinţaţi mosul Colan, una din cele mai bune ale Ardealului, prin
şi însufleţiţi de poetul Zillich, e o podoabi pentru tot scrisul ordine, vioiciune şi folosire; cine e mai anevoie de convins
sisesc de as tizi şi între scoarţele d se intilnesc adesea şi scrii­ să-şi ia drumul prin satele din vecinătate şi si pătrundă In
tori Români, printre cele mai indrizneţe teorii estetice, so­ casele lor naţionale sau si asculte la şezători; iar cui in sfârşit
ciale şi politice ale germanismului luptitor. Societatea car­ nici atit nu-i ajunge, si stea o luni întreagă printre şcolarii
patini ardeleani a deschis munţii, cu drumuri şi case de adi- ei de 20—yo de ani la cursurile şcoalei ţărăneşti. Pentru orga­
post pe înilţimi, dela Schuller pini spre
Piatra Craiului şi Munţii Figiraşului.
Poate ci niciieri nu s'a zugrăvit mai cald şi
mai dureros ceea ce a însemnat Braşovul
pentru Saşi, cu poezia trecutului şi cu
luptele de astăzi, decit in romanul lui
Meschenddrfer, Oraş In risirit, Stadt
im Osten, apărut anul trecut.
Din faptele Rominilor, cea mai veche
e o biserici, Sf. Nicolae din Şchei, pe
care a ridicat-o la 1520, domnul evlavios
şi măreţ, ctitor al Bisericii mănăstirii,
vestite în întreg risiritul, dela Curtea de
Argeş. Cele mai noui sunt case cu prid­
voare sus, dupi arcade şi stilpi brânco-
veneşti şi sub straşini lungi, risirite albe
dintre didirile greoaie, ca nişte şuri de
cirimidi şi de piatri, galbene sau întu­
necate, ale Saşilor şi Ungurilor. Arhitec­
tura noastră a trecut munţii şi se afli de­
stul de bine', aici, pentruci meşterii noştri
zidari şi banii voievozilor ţării româneşti
sunt mai vechi decit noi, cei de azi, pe
aceste locuri. In parcul cu pomi lumi­
noşi, pe unde ii place si se plimbe şi si
viseze tineretului, cinti slab în nopţile cu
luni lira dela monumentul lui Ştefan
O. Iosif. O întreagă oştire adormită, de
oameni de şcoală, de condei şi de cuvânt
se mişei atund, cu tot secolul trecut, in
jurul lui, şi umple Braşovul românesc
de istorie şi de melancolie. Poeţii cei mari ai Braşovului au nizaţiile femeii si nu se uite ci aici trăeşte Mana Baiulcscu,
cântat de obiceiu in altă parte, dar tradiţia lui de studiu preşedinta Reuniunii reuniunilor femeieşti, pentru muzici,
şi de linie dreaptă se păstrează şi înfloreşte intr’o revistă deopotrivă, ci în Braşov poate fi întâlnit intre banca Albina
care ne face cinste: Ţara Bârsei, a d-lui Axente Banriu. şi conservatorul lui cu orhestră, Tiberiu Brediceanu, iar pen­
Las la oparte dinadins revista de literaturi a lui Cinrinat tru drumurile in frumuseţe, cu toată ispita turistici dimprejur,
Pavelescu şi pe poetul Bran Le meni, ca şi cealaltă încercare, că intr'o stradă vecină se găseşte secţia locali a Touring Clu­
fragedă şi dornici de soare nou, ca si mi opresc la isprava bului român, care a isbutit si ridice o mândri clădire pe Cri­
cea mai de seamă a directorului celei dintâi: întărirea şi noua stianul Mare.
îndrumare a As trei in despirţimintul ei local. In sinul Astrei Dar sufletul unui oraş, cu atât de bogat trecut şi cu o viaţi
de aici s'a adunat tot ce are mai viu iniţiativa românească de munci şi de bucurie ca a Braşovului e prea mare şi are
braşoveani. Cred ci despirţimintul condus azi de doctorul prea multe glasuri ca si putem si-1 ţinem mai mulţi vreme,
Ciliman este, alături de cel dela Cluj, dela Sibiu şi dela Si- dupi ce am îndrăznit să-l chemăm. Să-l lisăm si se întoarcă
ghet, una din cele patru roţi, care duc pe drumuri bune carul in încăperea lui de stânci şi de verdeaţă, în care la ceasul
bătrânesc şi încărcat cu lucruri de preţ pentru suflet, al Aso­ acesta au început si cânte privighetorile. Şi si-1 iubim pentru
ciaţiei. Cine vrea si se convingi dintr’odati si intre in Bi­ toate darurile pe care ni le-a făcut şi ni le mai păstrează în
blioteca Alexandru Bogdan, întocmită şi gospodărită de ini­ comorile Iui încă nearătate.