Page 56 - 1934-03

EDUCAŢIA POPORULUI IN ITALIA 183

Italia: ele sunt dimpotrivă numeroase, materialul lor biblio­ trebue să fie alcătuite, nu după un punct de vedere hotărit
grafic e tot atât de bogat pe cât de preţios. Dar bibliotecile dinainte, şi unilateral, ci după treapta de desvoltare intelec­
publice, naţionale sau comunale, îşi păstrează vie tradiţia tuală a cetitorilor, pentru cari lucrează biblioteca.
academică şi se îndreaptă mai mult către intelectuali decât Biblioteca e chemată să împlinească pe lângă păturile mun­
către păturile muncitoreşti. împrumutul acasă nu se face citoreşti o lucrare binefăcătoare de educaţie spirituală şi

Altă vedere a sălii de citire din Napoli

decât In scop de studiu şi e supus la regule anumite care morală, cu atât mai trebuincioasă cu cât o civilizaţie modernă
cer multe jertfe personale. mai hdicată, pe măsură ce se desvoltă, chiamă pe lucrători să
Starea aceasta e in legătură înainte de toate cu funcţia şi ia pane la binefacerile pe care le aduce. Dar ea cere, potrivit
cu Scopul bibliotecii, care consistă mai ales din păstrarea unei legi trebuincioase de armonie socială, ca ei înşişi să se
cărţii, pe când biblioteca aceea care trebue să servească la încarce cu panea lor de îndatoriri, odată ce datoria aceasta
împlinirea unui program de cultură populară e nevoie să-şi nu e decât un simţ mai înalt al vieţii şi al rostului nostru în
piardă rostul de păstrătoare de cărţi ca să-l înfăţişeze pe ce­ societate, nu un factor exterior, ci o bogăţie lăuntrică. O ase­
lălalt, mult mai înalt, de propagatoare a cugetării omeneşti. menea bogăţie nu se desvoltă şi nu sporeşte in noi decât
Cartea, pentru bibliotecile noastre, e cu atât mai preţioasă prin cultură, care ne îngăduie să înţelegem limba şi ne dă
cu cât e mai întrebuinţată, mai ruptă şi mai măcinată, şi ajunge un loc in societatea in cire trăim, şi dacă pe de o parte ne
de nelipsit atunci când trebue înlocuită mai des. Bibliotecile ajută să ne vedem drepturile, ne duce pe de altă parte, Ia pri­
Dopolavoro năzuesc tocmai să uşureze răspândirea cărţii in ceperea exactă a ceea ce datorăm.
clasele muncitoreşti şi să o facă cetită şi iubită. Iată rostul bibliotecii, adică al cărţii, care întregeşte şi în­
Dar nu e destul să se dea răspândire cârţilor, pentrucă dacă dreaptă ziarul, al cărţii care ne călăuzeşte, ne luminează, ne
e adevărat că o cane bună reîmprospătează pe om, nu e mai subţiază, ne cultivă şi ne înnobilează sufletul.
puţin adevărat că o cane rea, adică nepotrivită cu felul lui învierea morală şi intelectuală a păturii muncitoreşti, care
de înţelegere, îi vatămă. urmăreşte in acelaş timp să-i dea conştiinţa locului ei in socie­
De aceea problema bibliotecilor populare stă in întâiul tate şi simţul datoriei, se capătă prin răspândirea cărţii, sin­
rând, după părerea noastră, în funcţionarea lor (ele trebue gurul mijloc pe care-1 avem pentru îmbogăţirea minţii lucră­
să fie mlădioase şi făcute să atragă pe lucrători şi să-i îndemne torului şi ca să-l ajutăm in desvoltarea lui treptată. împuter­
să le caute) şi in uşurările de consultare a cataloagelor; acestea nicirea acestei lucrări, ceea ce înseamnă cultivarea unor minţi