Page 56 - 1934-03
P. 56

EDUCAŢIA POPORULUI IN ITALIA                                 183

          Italia:  ele  sunt  dimpotrivă  numeroase,  materialul  lor  biblio­  trebue  să  fie  alcătuite,  nu  după  un  punct  de  vedere  hotărit
         grafic  e  tot  atât  de  bogat  pe  cât  de  preţios.  Dar  bibliotecile   dinainte,  şi  unilateral,  ci  după  treapta  de  desvoltare  intelec­
         publice,  naţionale  sau  comunale,  îşi  păstrează  vie  tradiţia   tuală a cetitorilor, pentru cari lucrează biblioteca.
         academică  şi  se  îndreaptă  mai  mult  către  intelectuali  decât   Biblioteca e chemată să împlinească pe lângă păturile mun­
         către  păturile  muncitoreşti.  împrumutul  acasă  nu  se  face  citoreşti o lucrare binefăcătoare de educaţie spirituală şi









































                                          Altă vedere a sălii de citire din Napoli

         decât  In  scop  de  studiu  şi  e  supus  la  regule  anumite  care   morală,  cu  atât  mai  trebuincioasă  cu  cât  o  civilizaţie  modernă
         cer multe jertfe personale.                      mai  hdicată,  pe  măsură  ce  se  desvoltă,  chiamă  pe  lucrători  să
           Starea  aceasta  e  in  legătură  înainte  de  toate  cu  funcţia  şi   ia  pane  la  binefacerile  pe  care  le  aduce.  Dar  ea  cere,  potrivit
         cu  Scopul  bibliotecii,  care  consistă  mai  ales  din  păstrarea   unei  legi  trebuincioase  de  armonie  socială,  ca  ei  înşişi  să  se
         cărţii,  pe  când  biblioteca  aceea  care  trebue  să  servească  la   încarce  cu  panea  lor  de  îndatoriri,  odată  ce  datoria  aceasta
         împlinirea  unui  program  de  cultură  populară  e  nevoie  să-şi   nu  e  decât  un  simţ  mai  înalt  al  vieţii  şi  al  rostului  nostru  în
         piardă  rostul  de  păstrătoare  de  cărţi  ca  să-l  înfăţişeze  pe  ce­  societate,  nu  un  factor  exterior,  ci  o  bogăţie  lăuntrică.  O  ase­
         lălalt, mult mai înalt, de propagatoare a cugetării omeneşti.  menea  bogăţie  nu  se  desvoltă  şi  nu  sporeşte  in  noi  decât
           Cartea,  pentru  bibliotecile  noastre,  e  cu  atât  mai  preţioasă   prin  cultură,  care  ne  îngăduie  să  înţelegem  limba  şi  ne  dă
         cu cât e mai întrebuinţată, mai ruptă şi mai măcinată, şi ajunge   un  loc  in  societatea  in  cire  trăim,  şi  dacă  pe  de  o  parte  ne
         de  nelipsit  atunci  când  trebue  înlocuită  mai  des.  Bibliotecile   ajută  să  ne  vedem  drepturile,  ne  duce  pe  de  altă  parte,  Ia  pri­
         Dopolavoro  năzuesc  tocmai  să  uşureze  răspândirea  cărţii  in   ceperea exactă a ceea ce datorăm.
         clasele muncitoreşti şi să o facă cetită şi iubită.  Iată  rostul  bibliotecii,  adică  al  cărţii,  care  întregeşte  şi  în­
           Dar  nu  e  destul  să  se  dea  răspândire  cârţilor,  pentrucă  dacă   dreaptă  ziarul,  al  cărţii  care  ne  călăuzeşte,  ne  luminează,  ne
         e  adevărat  că  o  cane  bună  reîmprospătează  pe  om,  nu  e  mai   subţiază, ne cultivă şi ne înnobilează sufletul.
         puţin  adevărat  că  o  cane  rea,  adică  nepotrivită  cu  felul  lui   învierea  morală  şi  intelectuală  a  păturii  muncitoreşti,  care
         de înţelegere, îi vatămă.                        urmăreşte in acelaş timp să-i dea conştiinţa locului ei in socie­
           De  aceea  problema  bibliotecilor  populare  stă  in  întâiul   tate  şi  simţul  datoriei,  se  capătă  prin  răspândirea  cărţii,  sin­
         rând,  după  părerea  noastră,  în  funcţionarea  lor  (ele  trebue   gurul  mijloc  pe  care-1  avem  pentru  îmbogăţirea  minţii  lucră­
         să fie mlădioase şi făcute să atragă pe lucrători şi să-i îndemne   torului  şi  ca  să-l  ajutăm  in  desvoltarea  lui  treptată.  împuter­
         să le caute) şi in uşurările de consultare a cataloagelor; acestea  nicirea  acestei  lucrări,  ceea  ce  înseamnă  cultivarea  unor  minţi
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61