Page 60 - 1934-03

EDUCAŢIA POPORULUI IN ITALIA 187

la lucrări de popularizare cu preţuri mici. De curând ea a In 1906 Ministerul Instrucţiei Publice punea in vedere şco­
recomandat răspândirea publicaţiilor din Bibliotechma Val- lilor printr’o circulară să înfiinţeze biblioteci populare.
lecchi, care sunt o foarte bună culegere de opere clasice, pusă In 1917 un decret * locotenenţial * sancţiona şi reglementa
in comerţ pe preţuri mici. Această mică bibliotecă merită să funcţionarea lor, îndatorând fiecare comună să înfiinţeze
fie sprijinită datorită frumoasei înfăţişări a tiparului, care este alături de biblioteca şcolară o bibliotecă populară pentru adulţi.
ingrijit, trainic şi foarte practic prin formatul de buzunar pe Dar atât şcoalele cât şi comunele n’au putut totdeauna şi pre­
care-1 are. tutindeni să împlinească sarcina pusă de lege, iar după războiu
Pentru deslegarea problemei răspândirii cărţii O.N.D. pre­
găteşte o bibliotecâ-librărie ambulantă, intocmitâ în cuprinsul
fiecărui Dopolavoro Provincial. Această bibliotecă mişcătoare,
aşezată intr'un automobil cu o caroserie specială în felul * Ca­
relor lui Tespis * şi al cinematografelor ambulante, ar stră­
bate provincia împărţind cărţi mai cu seamă in casele dela
ţară. Schimbarea cărţilor împrumutate s'ar face după 15 zile.
Această bibliotecă ar fi prevăzută şi cu o secţie de librărie,
care să vândă cele din urmă noutăţi.
Bibliotecile s’ar adresa, ca să-şi procure cărţile, unui mare
depozit de librărie al provinciei. Catalogul acestor biblioteci
ar fi cu întreite fişe; aceea pe nume de autori ar fi mai amă­
nunţită şi ar avea o notiţă biografică.
Studiul diferitelor amănunte pentru înfăptuirea practică a
bibliotecilor in acest mod este in curs şi fără îndoială că peste
puţin timp O.N.D. va izbuti să aducă la îndeplinire această
nouă sarcină, atât de însemnată pentru răspândirea cărţii.
Problema răspândirii trebue să fie legată de acţiunea ser­
viciului bibliografic, acţiune care se întăreşte din ce in ce
şi urmăreşte să facă tot mai uşoară alegerea cărţilor atrăgând
luarea aminte a bibliotecilor asupra noutăţilor de librărie.
In sfârşit, una din trebuinţele cele mai vii în legătură cu func­
ţionarea bibliotecilor este compilarea de cataloage cu fişe
amănunţite care, dacă sunt bine făcute, pot să ajute cu folos Universitatea din Perugia
pe cetitori in alegerea cărţilor.
Pe scurt, problema bibliotecilor stă, după părerea noastră: aceste biblioteci au fost organizate de-a-dreptul pentru lu­
a) In desvoltarea lor; crători, pentru cultura politică şi petrecerea lor. Astăzi repar­
b) In buna funcţionare; tiţia bibliotecilor populare se înfăţişează astfel: 32 biblioteci
c) In întocmirea de cataloage. mari publice guvernamentale, aşezate în marile oraşe; mai
multe sute de biblioteci guvernamentale, nu publice, de cul­
Comisia Naţională Italiană
de Cooperare Intelectuală tură superioară, provinciale şi eclesiastice, dintre care unele
se urcă până in sec. al XV-lea, bogate in incunabule, manu­
scrise şi documente istorice şi menite şi ele oamenilor de
2. BIBLIOTECILE POPULARE DIN ITALIA ştiinţă; biblioteci comunale, biblioteci populare, biblioteci de
şcoli secundare, tehnice, profesionale şi superioare şi in sfârşit
A) început fi repartiţie. Bibliotecile populare din partea de
miază-noapte a Italiei îşi datorează începutul, iniţiativei perso­ biblioteci şcolare propriu zise.
Bibliotecile populare, care se deosibesc limpede de cele­
nale a câtorva mari industriaşi cari, la fel cu d-1 Rossi, pen­
tru marile manufacturi de ţesutul lânii din Schio (Vicenza), lalte, fie prin cuprins, fie prin funcţionare, rămân cu toate
acestea adesea legate de şcolile elementare; ele au fost înfiin­
s’au gândit, din omenie, să puie la îndemâna lucrătorilor lor
ţate pe lângă acestea odată cu acel curs menit să dea copiilor
o petrecere intelectuală care să le odihnească mintea şi să le
cari n'au urmat şcoala elementară, o pregătire culturală şi
desvolte inima.
Aceste biblioteci au fost, prin urmare, cercetate numai de tehnică cu drept la scurtarea anilor de ucenicie. Durata cursu­
lui pregătitor atârnă de însuşirile fizice ale elevului şi de me­
câţiva lucrători. Dar spre sfârşitul secolului al XlX-lea nouile
legi şcolare şi aplicarea principiului învăţământului obliga­ seria pe care şi-o alege. Iată de ce in Italia bibliotecile popu­
lare au un caracter cu totul deosebit de al tuturor celorlalte
toriu au îngăduit înmulţirea sau contopirea acestor biblioteci
biblioteci de nivel mijlociu sau superior şi sunt cercetate aproape
şi înfiinţarea de organizaţii anume pentru alcătuirea şi răspân­
în întregime de lucrători, meseriaşi şi ţărani.
direa bibliotecilor populare.
Numărul acestor biblioteci, aşa cum reiese din anchete In afară de cele care sunt conduse de societăţi sau federaţii
alcătuite in acest scop, precum sunt: Federaţia bibliotecilor
statistice oficiale, e următorul:
populare din Milano, Consorţiul naţional al bibliotecilor cu
189? J906 1926 1929 sediul la Turin, Asociaţia generală a bibliotecilor din Roma,
542 415 1930 3198 Federaţia bibliotecilor Sarde din Cagliari, Federaţia biblio­