Page 61 - 1934-03

188 B O A B E D E G R Â U

tecilor ebolitane din Eboli, Fundaţia Marco Besso din Roma, de bibliotecile pentru lucrători, de obârşie muncitorească, pa­
Asociaţia naţionali pentru interesele pirţii de miază-zi a Ita­ tronală sau amestecată, înfiinţate in fabrici sau pe lângă ele,
liei ş. a. înfiinţarea bibliotecilor a stat in legături cu alcătuirea ca o întregire a altor opere de asistenţă industrială. Confede­
de nuclee muncitoreşti sau cu iniţiativa particulari a persoa­ raţia generală a industriei fasciste italiene aduce la cunoştinţă
nelor care urmăresc desvoltarea culturii populare. Aceste bi­ in fiecare lună iniţiative in legătură cu acest fapt. Ea arată ca
blioteci trăiau din slabele contribuţii pe care le primeau dela biblioteci populare de acest fel cifra de 2.500, organizate de
cetitori, din binefacerea publici, din dărnicia patronilor. In patroni, lucrănd regulat şi având de obiceiu ca bibliotecari
tehnicieni ai întreprinderii, ingineri, chimişti, sau, când e vorba
de fabrici mici, pe proprietar însuşi. In acest din urmă caz
de regulă cetirea se face fără plată la sediul bibliotecii. Fie­
care bibliotecă îngrijeşte de propriile trebuinţe din fonduri
autonome puse la îndemână de obiceiu de proprietar.
In numeroase aşezăminte industriale, mai cu seamă in Pie­
mont şi Lombardia, bibliotecile acestea au dat naştere la şcoli
profesionale înfiinţate şi ele cu sprijinul industriaşilor, al căror
scop era, pe lângă supravegherea aplicării legilor pentru ocrotirea
muncii femeilor şi copiilor, să pregătescă lucrători destoinici prin
ocolirea pe această calc a anilor de ucenicie in uzină. In aceste
cazuri biblioteca are un îndoit caracter recreativ şi tehnic şi
cuprinde în cea mai mare parte opere din diferitele ramuri
ale muncii pentru care se pregăteşte tinerimea. Marile centre
industriale * Fiat », Fabricile de hârtie • Burgo», Uzinele de
ţesut « Rorei» din Schio ş. a. sunt o pildă.
Aceste biblioteci se împart in mai multe grupe: biblioteci
pentru lucrătorii metalurgişti, pentru cei din manufacturi,
din întreprinderile de confecţii, pentru mineri ş. a. Se cuvine
să se amintească munca de pregătire politică pe care au săvâr­
şit-o in nouile provincii italiene bibliotecile societăţii naţio­
nale « Dante Alighieri» care a contribuit, printr’o acţiune
tăcută şi stăruitoare, să menţină întrebuinţarea limbii italiene.
Portalul Universităţii Distruse in războiu, ele au fost reconstituite cu numele fon­
datorilor lor. Trebue să se mai amintească de bibliotecile pa­
cele mai multe cazuri cercetarea sălii de cetire şi împrumutarea rohiale, alcătuite in scop educativ pe lângă parohii şi centre
acasă erau fără plată. Bibliotecarul nu era plătit. eclesiasbce, mulţumită iniţiativei preoţilor şi grupurilor feme-
Se cuvine să amintim deopotrivă înfiinţarea de biblioteci nine şi menite mai cu seamă cele din urmă fetelor şi gospo­
ambulante, ca de pildă aceea ca re-şi avea centrul la Campo dinelor.
Basso, de unde, la cererea diferitelor biblioteci din regiune, Italia centrală şi sudică, bibliotecile, în care intră şi cele
lăzile de cărţi plecau pe spatele catârilor, încredinţate pentru şcolare, îşi datorează organizarea iniţiativei particulare sau
un timp unui învăţător care avea răspunderea. comunale. Caracterul lor e in mare parte agricol şi recreativ.
Dar, după războiu, bibliotecile au primit un nou îndemn Ele sunt opera şcolilor rurale (făcute pentru micile grupuri
din partea marilor organizaţii naţionale, a nouei înţelegeri a agricole depărtate de centrele locuite) şi a < Cattedre-lor am-
valorii cetăţeanului lucrător şi amestecat prin sindicate în bolanti di agricoltura: operă înceată, dar sigură.
viaţa întregii naţiuni ca şi prin renaşterea muncii în toate Scăderea treptată a analfabetismului, care-i pe cale să dis­
ramurile ei. pară, a dat naştere dorinţei de prelungire a studiilor începute
B) Caracterul bibliotecilor populare. Care e cuprinsul şi ca­ şi a punerii la îndemână a plugarilor şi ciobanilor îndepărtaţi
racterul acestor biblioteci populare < Trebue să se ţie seama că de centre, de cărţi bune care desvoltă cunoştinţele tehnico-
înfăţişarea geografică a Italiei, spre deosebire de alte naţiuni, agricole sau care, alese dintre clasici, înseamnă o creştere a
e de o felurime nesfârşită, dela ţinuturile de tip continental cunoştinţelor sociale.
dela miază-noapte până la desvoltarea coastelor care dau o Printre bibliotecile populare trebue să mai se deosibească şi
regiune de caracter maritim. Se trece in felul acesta dela un alt grup, foarte însemnat in Italia, acelea de tipul meserie:
populaţia zonelor alpestre la cetele de ciobani ale Sardiniei. ele sunt menite zidarului, tâmplarului, fierarului, sticlarului,
Această felurime de caracter geografic are alături o mare fe­ faţă de care biblioteca populară împlineşte o treabă de edu­
lurime socială de caracter când industrial, când agricol, când caţie artistică şi de cultură istorică apropiindu-i de modelele
orăşenesc; de aici înfăţişarea deosebită a bibliotecilor popu­ de frumuseţe pe care meseriaşul italian a ştiut să le făurească
lare din Italia, unde înfiinţarea şi organizarea lor n’au fost totdeauna in breslele comunale de toate ramurile, dela dante­
călăuzite de un principiu unic, ci toate formele de întocmire lăriile de marmoră ale meşterilor din Como şi ale Cosmaţilor
şi de funcţionare au putut şi au trebuit să fie potrivite, după (opus Cosmati), până Ia minunile gravorilor vestiţi ca Pollaiolo
localităţi, trebuinţelor populaţiei şi putinţelor economice. şi Cellini, sau necunoscuţi şi anonimi ca meseriaşii din Abruzzi;
Mai întâi, şi aşa cum s’a spus mai sus, trebue să se ţie seamă dela dantelele din Burano la ţesuturile din Umbria şi Sila