Page 62 - 1934-03
P. 62

EDUCAŢIA poporului in italia                                  189

         Greca  şi  la  broderiile  din  Sicilia  şi  Sardinia,  lucrări  ale  femeii   generală,  de  igienă  veterinară,  de  medicină  şi  o  cunoştinţă
        italiene  care  mânuieşte  inci  suveica  şi  fusele  prin  pornire  se­  literară şi artistică a lumii, toate intr’o formă populară.
        culari  şi  trebuinţa  de  rasâ,  reproducând,  câteodatâ  fârâ  sâ-şi   b)   Bibliotecile  de  vapoare  care  vor  fi  aşezate  încetul  cu
        dea  seama,  minunile  dela  care  s'au  inspirat  şi  pe  care  le-au   încetul  pe  fiecare  vas  mare  sau  mic,  pentru  călătorii  transa­
        Inveşnicit Tizian şi Rafael.                     tlanticului  de  lux  ca  şi  ai  vapoarelor  marinei  comerciale;  pe
          Mai  amintim  incâ  in  Italia  existenţa  bibliotecilor  de  copii,   acestea  din  urmă  ele  vor  servi  in  deosebi  in  orele  de  repaus
         deosebite  de  bibliotecile  şcolare  propriu  zise.  In  aceste  bi­  ale marinarilor şi ale întregului personal de pe bord.
         blioteci,  intre  care  cele  mai  interesante  se  găsesc  la  Veneţia,   Rezultatele  cele  mai  însemnate  din  punct  de  vedere  practic
         Florenţa, Roma, Nea poli, Cosenza, Reggio din Calabria, niciun   sunt  cele  avute  intr’un  timp  foarte  scurt  de  Associazione  Na­
         amănunt  nu  e  lăsat  de  o  parte,  fie  in  alegerea  amănunţită  a   zionale  Combattenti  cu  fondurile  date  de  Opera  Nazionale
         cărţilor, fie in alcătuirea de colecţii speciale.  Combattenti.
          Municipalitatea  Romei  a  oferit  un  teren  in  Villa  Umberto  I   In  1921  Asociaţia  naţională  a  luptătorilor  a  pornit  dela  în­
         pentru  sediul  acestui  aşezământ,  care  la  început  era  destinat   fiinţarea  unei  biblioteci  populare:  secţia  centrală  din  Roma
         numai copiilor şi are astăzi ca o urmare a desvoltării lui, şi cărţi   trimitea  secţiilor  la  cerere  un  dulap  anume,  cu  un  întâi  nucleu
         pentru  adulţi;  la  Florenţa,  biblioteca  pentru  băieţi.  Opera   de  cărţi  (cel  puţin  100  şi  cel  mult  250).  Dela  1921  asociaţia
         Nazionale  Baltlla  are  săli  intinse,  prevăzute  cu  cele  din  urmă   a  dat  astfel  1.100  de  biblioteci  însumând  la  un  loc  350.000
         Înnoiri:  In  Neapoli  biblioteca  s'a  înjghebat  la  Casa  Del  Giuoco,   de  volume;  in  afară  de  aceste  trimiteri,  celelalte  secţii  erau
         la  Reggio  din  Calabria  ea  îşi  are  sediul  deosebit  de  biblioteca   libere  să-şi  înjghebeze  o  bibliotecă  din  proprii  mijloace.  Vo­
         studenţilor  şi  e  o  bibliotecă  particulară.  Tinerii  cetitori  găsesc   lumele  date  cuprind  in  întâiul  rând  subiecte  agrare  şi  patrio­
         in  ele  jucării,  construcţii,  un  fonograf,  o  grădină.  Când  dau   tice  şi  numai  un  mic  procent  are  un  scop  recreativ.  Timp  de
         îndărăt cartea îşi scriu părerile intr'un caiet. La sfârşitul anului   zece  ani  până  în  1932  Asociaţia  şi-a  continuat  opera  de  pro­
         cele  mai  bune  redactări  sunt  premiate.  Bibliotecile  acestea   pagandă  culturală  printre  săteni,  cu  propagandă  anume  sor­
         sunt  cercetate  de  copii,  ori  de  ce  vărstă.  Cei  mici  de  tot,  cari   tită  să  fie  o  călăuză  teoretică  a  foştilor  luptători  cărora  Statul
         nu ştiu să cetească, cer cărţi ilustrate.        le dă pământuri şi pe care legea i-a însărcinat cu marea lucrare
           Marile  oraşe,  ca  Roma,  Turin,  Milano,  Genova,  Veneţia,   a îmbunătăţirii integrale in domeniul agriculturii.
         Neapoli,  Ravenna,  au  fiecare  propria  organizare  de  biblioteci   Din  1932  Asociaţia  şi-a  socotit  opera  de  pregătire  culturală-
         populare,  conduse  de  regulamente  interioare  deosebite;  ele   agrară încheiată şi ia parte intr’o mare măsură La cumpărarea
         atârnă  in  fiecare  oraş  de  un  birou  special  competent.  Biroul
         bibliotecilor  populare,  care  le  reglementează  funcţionarea  şi
         hotărăşte  cumpărăturile,  după  ce  a  luat  părerea  unei  co­
         misii.
           La  Roma,  de  pildă,  deosebitele  biblioteci  ale  municipali­
         tăţii sunt socotite ca secţii şi toate la un loc formează biblioteca
         comunală  publică;  un  centru  redactează  cataloagele  şi  fişierul,
         primeşte  cererile  secţiilor,  trimite  volumele  şi  recapitulează
         mişcarea împrumuturilor din toate secţiile.
           In ultimii ani s*au înfiinţat şi s’au preschimbat organisme noui
         care  au  ca  scop  răspândirea  cărţii  printre  muncitori.  Ele  sunt:
         Opera  Nazionale  Dopolavoro  înfiinţată  in  1926,  Opera  Nazio­
         nale  Balilla,  care  priveşte  alcătuirea  de  biblioteci  pentru  copii
         şi  tineri  ca  una  din  formele  acţiunii  ei  pentru  educarea  tinerei
         generaţii.  Această  educaţie  nu  urmăreşte  nici  atletismul  nici
         desvoltarea  de  grupuri  gimnastice  oarecare,  ci  înfăptuirea
         devizei  lui  Quintilian:  «  Mens  sana  in  corpore  sano  ».  Ea  so­
         coteşte  exerciţiile  fizice  ca  un  mijloc  pedagogic  prin  care  să
         obţie  puterea,  sănătatea  şi  estetica  armonios  proporţională  in
         legătură  cu  desvoltarea  spirituală  a  copiilor.  Plecând  dela  acest
         principiu,  U/ficio  Cultura  al  Operei  naţionale  Balilla  se  ocupă
         de  crearea  de  biblioteci,  de  cursuri  de  cânt,  de  înfiinţarea  de
         societăţi  muzicale,  de  cursuri  de  legislaţie  socială  şi  de  şcoli
         speciale pentru învăţarea limbilor străine.                        Arcul Etrusc
           Două alte tipuri de biblioteci încep să se răspândească:
           a)   Bibliobusuri  (convoiuri  de  cărţi)  pe  care  le  conduce   de  maşini  agricole  pe  care  ţăranii  s’au  deprins  să  le  cunoască
         E.  S.  Marinetti  dela  Academia  Italiană.  Ele  au  de  scop  să  facă   mulţumită  cărţilor.  Asociaţia  naţională  a  luptătorilor  şi-a  în­
         să  pătrundă  cartea  in  regiunile  cele  mai  Îndepărtate  de  cen­  deplinit  pe  deantregul  sarcina  încredinţată  bibliotecii  popu­
         trele  bibliografice  şi  să  împlinească  astfel  o  operă  de  propa­  lare  şi  a  făcut  dovada  de  chipul  cum  o  organizaţie  bibliografică
         gandă  răspândind  lucrări  tipic  fasciste:  cărţi  de  agricultură,   serioasă  poate  să  fie  un  mijloc  puternic  de  educare  a  ţăranilor,
         de  mecanică,  de  geografie,  de  ştiinţă  militară  şi  aeronautică,   cari  folosesc  in  acest  scop  orele  care  nu  sunt  întrebuinţate
         lucrări  care  pot  să  dea  o  cunoştinţă  elementară  de  igienă  la muncile câmpului.
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67