Page 63 - 1934-03

190 B O A B E D E G R Â U

Alături de aceste organisme care se îndeletnicesc deadrep- Fiecare din asociaţii pune la îndemâna bibliotecilor ei un
tul cu punerea la îndemână de biblioteci populare, mai sunt catalog de lucrări alese după anumite principii de ordin li­
altele care se ocupă indirect de publicaţiile destinate claselor terar şi educativ şi care pot fi avute cu rabaturi până la 50%.
muncitoare. Asociaţia naţională pentru interesele sudului, de pildă, Înfi­
Ente Nazionale per l’Artigianato (Oficiul naţional pentru inţează ea însăşi biblioteci şi după ce a găsit in localitate un
meserii), Opera Nazionale Maternitâ e Infanzia (pentru mame bun bibliotecar dărueşte toată organizarea comunei ca s'o
ţi copii), Ministero delle Corporazioni, Ramo editoriale menţie pentru totdeauna in folosinţa poporului.
Federaţia bibliotecilor populare din Milan publică un bu­
letin lunar intitulat * La Parola e ii Libro », al cărui abona­
ment e cuprins în cotizaţia fiecărui membru. Biblioteca am­
bulantă Formiggini editează o revistă «Italia che scrive *,
destinată cetitorilor ei.
Cu prilejul înfiinţării statisticii oficiale amintite mai sus,
bibliotecarii au fost invitaţi să arate într’un buletin, care tre­
buia vizat de primarul comunei, dorinţele cetitorilor; rezu­
matul acestor buletine a fost foarte atrăgător, căci el alcă­
tuia o manifestare a noului spirit şi a nouei conştiinţe a po­
porului, in deosebi a lucrătorilor şi ţăranilor. In adevăr, dacă
60% din cetitori au cerut Ministerului Educaţiei Naţionale
sprijinul moral ca să aibă îmbunătăţiri de localuri şi de mo­
bilier (rafturi, mese, scaune), 80% au cerut in plus creşterea
fondurilor, fie prin subvenţii suplimentare, fie in forma da­
rurilor de cărţi; ordinea de preferinţă a cărţilor a luat această
înfăţişare:
1. Cărţi de agricultură . . . • 25%.
2. Cărţi pentru meseriaşi . . • 25%.
3. Cărţi de cultură fascistă . . 25 V
(istorie, războiu, noua
legislaţie a muncii).
4. Povestiri de călătorie . . . • 10%.
Interior sec. XVIII
5. Cărţi de copii......................... ■ 10%.
6. Cărţi de citire uşoară . . • 5V
degli agricultori (Serviciul de tipar al plugarilor), care fiecare
in domeniul lui se îngrijeşte de publicarea de reviste, de fasci­ Acest procent din urmă dă, la 3.200 de biblioteci înfiin­
cole sau de cataloage potrivite să aducă la cunoştinţă legile ţate, un total de 160 de cereri de cărţi intr’un scop curat re­
despre munca femeilor şi a copiilor după îndrumările date de creativ; aceasta dovedeşte cât sunt de serioase aspiraţiile po­
legislaţia fascistă, sau in sure să dovedească noul înţeles al porului italian, împrospătate prin munca nouei organizaţii
artei care însufleţeşte şi caracterizează producţia modernă a fasciste, sindicale şi corporative.
meşteşugarului italian; aceste publicaţii din urmă au şi scopul D) Bibliotecari. In ce priveşte formarea bibliotecarilor, până
de propagandă comercială şi educativă: comercială, pentrucă astăzi nu li se cerea bibliotecarilor bibliotecilor populare nibo
înlesnesc schimbul intre diferitele oraşe italiene, educativă, pregătire specială şi nu se făcea nicio numire regulată. Biblio­
in înţelesul că pun la îndemâna lucrătorului, prin ilustrarea tecarul e deobiceiu un prieten al cărţilor care adesea şi-a
celor mai frumoase opere pe care le produce meşteşugul, a dăruit pentru folosinţă publică propria bibliotecă. Faptul re­
desenelor şi a formelor cu caracter artistic. cunoaşterii ca bibliotecar alcâtueşte un fel de recunoştinţă
Secţiile fasciste închegate în fiecare comună au început de tăcută a organelor superioare in legătură cu locuitorii comu­
câţiva ani să lucreze într'o altă ramură: la sediul secţiei se nelor ori fracţiunilor de comune unde există bibliotecă; învă­
aşează o bibliotecă populară care caută să aibă un caracter ţătoarele sunt bibliotecare ale micilor biblioteci înfiinţate in
de pregătire politică; se găsesc in ele lucrări care vorbesc şcolile subdiviziilor comunale; ele sunt menite să ridice ni­
despre principiile ideale ale fascismului, de marile intreprinderi velul moral al populaţiei rurale mai îndepărtate de cen­
ale regimului şi arată datoriile fiecăruia in legătură cu Şutul. trele populate. Rostul lor e însemnat dacă ne gândim că
Q Cataloage. Aproape toate bibliotecile populare sunt pre­ numai de câţiva ani s*a purtat in deosebi de grija drumurilor,
văzute cu un catalog, dela simpla listă până la catalogul alfa­ mulţumită noului regim, şi că mai sunt şi astăzi cete mici
betic pe autori şi la acela pe materii sau pe subiecte. Statis­ de ciobani şi de plugari trăitori in singurătate. Când drumurile
tica oficială înfiinţată in 1929 grupa cărţile bibliotecilor po­ şi cărţile ii vor apropia de comune şi de oraşe, ei vor aduce
pulare in felul următor: a) cărţi pentru tinerime; b) romane; vieţii naţiunii puteri morale sănătoase şi necheltuite şi o
c) lucrări de popularizare ştiinţifică; d) alte cărţi. voinţă de faptă.
In grupul d au intrat toate lucrările care au subiecte isto­ Un anumit număr de bibliotecari (cam 30®») au diplome
rice, geografice, tehnice, cărţile de aventuri, de călătorii, sau universitare, mai cu seamă când conduc o bibliotecă cu în­
de caracter recreativ. ceputuri patronale sau înfiinţate de organizaţii; vreo 50%