Page 64 - 1934-03

EDUCAŢIA POPORULUI IN ITALIA 191

sunt învăţători, învăţătoare ori preoţi; in câteva cazuri foarte Activitatea lor se poate rezuma in cele următoare:
rare biblioteca e dată în seama unor persoane nepregătite, a) Să aducă la cunoştinţă oficial toate bibliotecile populare;
dar atunci ele nu sunt decât simpli impărţitori şi se măr­ b) Să le reorganizeze, să specializeze şi să unifice programul;
ginesc să împrumute cărţile, lăsând pe cetitor cu totul liber c) Să le înlesnească sporul şi să le stimuleze activitatea.
să aleagă ceea ce-i place mai mult. Această acţiune are un caracter cu deosebire însemnat şi
Dintre bibliotecari 95% dau un concurs benevol, afară de gingaş in ce priveşte legăturile dintre inspectori şi biblio­
aceia din marile oraşe şi de aceea cari fac din bibliotecă şi tecari. In Italia bibliotecarul bibliotecilor populare are un ca­
un centru comercial: de pildă librăriile. racter propriu cu totul deosebit de acela al bibliotecarilor
Până in timpurile din urmă, bibliotecarul nu numai câ-şi celorlalte biblioteci de cultură medie şi superioară. Cetitorul
îndeplinea benevol sarcina, dar avea deplină libertate in aşe­ care se adresează acestora din urmă cunoaşte dinainte, dacă
zarea catalogului, in sistemul de împrumutare, în fixarea nu titlul cărţii, cel puţin subiectul ei, pentru care face apel
orelor de deschidere; in ce priveşte ultimul punct putem la cunoştinţele bibliografice ale bibliotecarului. Acesta se măr­
spune că, potrivit diferitelor categorii de cetitori, orele de gineşte aproape totdeauna să puie la îndemână cărţile. El nu
deschidere la bibliotecile populare se deosibesc uneori chiar e chemat decât rar să dea sfaturi.
in acelaş oraş; in dcobşte, bibliotecile de tip agrar sunt des­ Cetitorul muncitor şi ţăran, dimpotrivă, are mai mare tre­
chise Duminica dimineaţa, cele de tip muncitoresc seara şi buinţă de o adevărată călăuză decât de sfaturi. In acest caz
in zilele de sărbătoare, pe când cele menite copiilor in toate sarcina bibliotecarului e foarte gingaşe pcntrucâ ea este deo­
după amiezile şi Duminica. potrivă cu aceea a educatorului şi cuprinde o răspundere mai
Trebue lăudaţi bibliotecarii care au potrivit totdeauna mare pentrucă el nu-şi împlineşte sarcina deadreptul, ci prin
orele de deschidere după dorinţele cetitorilor şi au venit in mijlocirea autorului de care se face astfel intr’un anumit
ajutorul bibliotecilor aducându-le munca lor desinteresată, înţeles, chezaş şi răspunzător. Dar cea mai însemnată dintre
uneori chiar un sprijin financiar, prin intâile strângeri de cărţi atribuţiile inspectorului e poate tocmai aceea de călăuză spi­
şi cumpărare de noui volume. Când cetitorii n’au putut să rituală a bibliotecarilor, lăsaţi până acum pe deantregul la pri­
ia parte la creşterea bibliotecii chiar din contribuţii foarte ceperea şi puterea lor. Acţiunea lor desinteresată găseşte re­
mici şi dacă bibliotecarul s'a găsit in neputinţă s'o facă din cunoaşterea inspectorului care e o călăuză sigură şi in acelaş
bani proprii, bibliotecile au încetat in total sau în parte să timp sprijinul preţios al autorităţii de care ei trebue să se
mai funcţioneze. bucure.
E) Acţiunea Statului. In 1926 lucrarea bibliotecarilor nu Inspectorii sunt liberi să ia, in marginea instrucţiilor date
era controlată. de Ministerul Educaţiei Naţionale, toate iniţiativele pe care
Pornind dela această dată, când s’a înfiinţat pe lângă Mi­ le cred trebuincioase ca să facă mai rodnică treaba bibliote­
nisterul Educaţiei Naţionale, Direcţia Generală a Academii­ cilor populare din circumscripţia lor. Ei mai au in plus ca
lor şi Bibliotecilor, s'a dat o grijă deosebită bibliotecilor sarcină să atragă luarea aminte a autorităţilor, a organelor
populare, care au fost socotite ca aşezăminte educative me­ speciale şi a particularilor, asupra bibliotecilor, nu numai
nite să întregească acţiunea şcolii, chiar dacă le desparte de din punct de vedere moral, dar, in măsura putinţei, şi din
ea caracterul lor propriu de organizaţie liberă. S’a căutat să punctul de vedere financiar, pentrucă toate să aibă in cel
se vadă pe cale de circulări, dacă zestrea de cărţi era in con­ mai scurt răstimp un local potrivit cu însemnătatea, cu in­
cordanţă cu nouile idei, de patrie, religie şi morală, care sunt ventarul şi cu numărul cetitorilor şi să caute să îmbunătă­
la temelia doctrinelor fasciste in istorică armonie cu firea ţească prin toate mijloacele la îndemână sistemul de împru­
poporului italian. mut, cataloagele, orele de deschidere, zestrea de cărţi şi at­
S’au pus apoi la cale anchete statistice care au descoperit un nu­ mosfera bibliotecii. Sc va putea insă cunoaşte numărul exact
măr total de 1930 de biblioteci în 1927 şi 5.198 în 1929, cuprin­ al bibliotecilor populare care după datele oficiale ajung as­
zând mai bine de 4 milioane de cărţi cu cinci milioane de cetitori. tăzi şi poate întrec numărul de 5.000.
Creşterea numărului bibliotecilor, care reiese din ancheta A doua iniţiativă de care guvernul şi partidul naţional fas­
din 1929 nu înseamnă numai un adaos real in numărul bi­ cist s’au interesat este alcătuirea oficiului naţional Ente Nazio-
bliotecilor populare in cei doi ani dinainte, dar dovedeşte nale per le biblioteche popolari e scolastiche. Toate chestiunile
deopotrivă că unele dintre ele, in fiinţă la acea dată au fost bibliografice de caracter popular sunt supuse controlului unui
aduse la cunoştinţa organelor oficiale. Interesul ţării s’a ma­ organ conducător cu rostul să aducă în organizarea biblio­
nifestat mai cu seamă in forma acţiunii organelor centrale tecilor italiene o unitate de scopuri.
ale Statului care au stârnit după 1929 alcătuirea de nume­ Acest organ va întruni sub direcţia lui, prin federalizare
roase biblioteci populare, a atras luarea aminte a savanţilor şi absorbire, toate operele, aşezâmintele sau asociaţiile care
asupra problemelor care ne privesc şi a dat naştere: au săvârşit până astăzi o lucrare pregătitoare mai însemnată,
1. La formarea unui grup de inspectori benevoli anume dar care trebuesc unite şi coordonate, potrivit diferitelor
însărcinaţi să supravegheze bibliotecile populare; grupe muncitoare.
2. La alcătuirea la Roma a unui Oficiu Naţional Ente Na- Organul naţional pentru bibliotecile populare îşi propune:
zionale per le biblioteche popolari e scolastiche. a) Să înlesnească înfiinţarea bibliotecilor populare şi şco­
Inspectorii sunt aleşi dintre persoanele prietene ale căr­ lare, in toate comunele Regatului, care nu le au încă;
ţilor care se interesează de problemele educaţiei poporului. b) Să desvolte pe cele in fiinţă;
Ele sunt numite prin decret regal, pe o perioadă de trei ani, c) Să organizeze concursuri cu premii intre autorii şi edi­
şi-şi dau fără plată sprijinul. torii de lucrări recreatoare, şcolare sau de popularizare;