Page 65 - 1934-03
P. 65

192                                B O A B E  D E  G R Â U

             d)   Să împlinească in deobşte o lucrare de sprijinire, de lă­  şi  prin  frescele  atât  de  bogate  dinăuntru,  dela  amănuntele
            murire  şi  ocrotire  in  folosul  bibliotecilor  şi  al  persoanelor   portalului până la candelabrele şi oglinzile saloanelor.
           sau organizaţiilor care le conduc.                 Un  ascensor  duce  pe  marea  terasă.  Dimr’o  parte  Arcul
             Federaţia  bibliotecilor  populare,  care-şi  avea  sediul  la  Mi-   Etrusc  taie  calea  prin  măreaţa  lui  grămadă  pătrată  care
            lan, a şi cerut afilierea la noul organ dela Roma.  avea  rostul  să  închidă  drumul  duşmanului.  Dar  pretutindeni
             Acţiunea  Statului  se  întinde  asupra  bibliotecilor  populare,   încolo  vederea  se  pierde  intr’o  nesfârşită  întindere  a  cărei
           chemate  astfel  să  ia  parte  activă  la  viaţa  naţiunii,  care,  dela   lumină  in  cea  mai  mare  parte  verde,  este  întreruptă  pe  alo­
           războiu şi prin fascism, a văzut implinindu-i-se marile meniri.  curi  de  orografia  ciudată  a  Apeninilor  care  dau  priveliştii  un
                                                            caracter frământat.
                                  Alfonso Gallo, preşedinte la
                                                              Sălile  de  studiu  sunt  mari  şi  foarte  la  îndemână  cu  băncile
                                  Ente Naţionale per le biblio­  în  jumătate  de  cerc,  cu  ventilatoarele  liniştite,  curăţenia  fără
                                   tecile popolari e scolastiche
                                                            greş  şi  prin  grija  avută  ca  stricăciunile  vremurilor  să  se  în­
                                                            drepte  cu  cea  mai  mare  băgare  de  seamă  faţă  de  stil,  aşa încât
                                                            simţul estetic să nu fie niciodată jicnit.
              3.  PERUGIA ŞI UNIVERSITATEA EI PENTRU
                              STRĂINI                         Cursurile  universităţii  au  ca  ţintă  răspândirea  limbii  şi
                                                            culturii  italiene  şi  un  caracter  de  curs  de  perfecţionare  pentru
             Perugia  este  un  oraş  vechiu  aşezat  în  inima  Italiei  şi   străini.  Ele  au  loc  prin  urmare  vara  in  clima  foarte  astâmpă­
           care  păstrează  încă  urmele  timpului  roman  şi  etrusc.  Ca­  rată a dealurilor Umbriei.
           pitală  liniştită  de  judeţ,  la  oparte  de  viaţa  sgomotoasă  a  ma­  In  vara  1933  anul  academic  a  fost  deschis  printr’o  lecţie
           rilor  oraşe,  Închisă  in  munca  ei  harnică  intelectuală,  ajutată   despre  Ideea  Romei  in  Evul  Mediu,  care  a  fost  urmată  de
           de artă şi de natură ca să fie unul din acele minunate ostroave   cursuri  şi  conferinţe  ţinute  de  academicieni  şi  de  literaţi  de
           de  pace  in  care  Italia  e  atât  de  bogată,  Perugia  este  locul   mare  renume,  punând  in  lumină  toate  înfăţişările  sec.  al
           ideal  al  unei  universităţi  pentru  străini,  închinată  studiilor   XlI-lea.
           înalte in cel mai mândru al lor înţeles.           In  afară  de  aceste  conferinţe  sunt  şi  cursuri  regulate  in
             Universitatea  din  Perugia  a  isbutit  să  dea  studenţilor  şi   şcoli  ale  Şutului  şi  un  curs  de  perfecţionare  pentru  cei  cari
           oamenilor  de  litere  străini  putinţa,  după  ce  au  învăţat  limba   vor  să  predea  italiana  in  străinătate.  Aceştia  primesc  după
           italiană,  să-şi  însuşească  tezaurele  literaturii  cu  ajutorul  unei   un examen o diplomă oficială de autorizare.
           călăuze  recunoscute.  Un  asemenea  scop  destul  de  greu  n’ar   S’a  ţinut  un  curs  de  etruscologie  a  cărui  însemnătate  reiese
           fi  putut  să  fie  împlinit  decât  printr’un  loc  potrivit  şi  printr’o   şi  din  faptul  că  Perugia  însăşi  a  fost  leagănul  acestei  străvechi
           conlucrare  largă  din  partea  intelectualilor  italieni.  Perugia   civilizaţii.
           avea  o  universitate  înfloritoare  şi  pe  deasupra  a  fost  leagănul   Anul  academic  1934  care  începe  în  Iulie  va  fi  deschis  prin-
           unei arte cu drept cuvânt faimoase.              tr'o  lecţie  in  legătură  cu  sec.  al  XVII-lea  care  va  alcătui  ma­
             Sediul  universităţii  regale  pentru  străini  este  un  frumos   teria  anului.  Ca  să  se  adâncească  în  acelaş  timp  cunoaşterea
           palat  baroc  din  cartierul  atât  de  plin  de  trecut  dela  Porta   producţiei  literare  italiene  din  acea  epocă  se  vor  organiza
           S.  Angelo,  în  mijlocul  pieţii  Braccio  Fortebracdo,  vestitul   concerte şi reprezentaţii teatrale cu diletanţi.
           condotier.  Palatul  e  legat  de  istoria  teatrului  italian.  Carlo   Anul  trecut  au  fost  546  înscrişi  din  care  285  femei,  261
           Goldoni  s’a  oprit  aici  şi  a  jucat  ca  diletant  când  era  foarte   bărbaţi,  din  56  de  ţări.  Toate  continentele,  limbile  şi  obice­
           tânăr. Sala in care a apărut el s’a păstrat cu aşezarea de atunci   iurile  erau  de  faţă  la  Perugia:  din  Africa  de  Sud  şi  Japonia
           şi  a  fost  numită  cu  numele  lui.  De  altminteri  întreg  palatul,   şi  din  Finlanda  şi  Honduras  până  în  Rusia  şi  Argentina.  Iată
           cu  toate  instalaţiile  ultramoderne  şi  cu  toate  că  răspunde   numărul  înscrişilor  timp  de  8  ani:  în  1926,  205;  in  1927,
           pe  deantregul  nouei  meniri,  şi-a  păstrat  trăsăturile  şi  gustul   219;  in  1928,  303;  în  1929,  360;  in  1930,  398;  in  1931,  429;
           secolului  In  care  a  fost  ridicat,  prin  înfăţişarea  exterioară  ca  în 1932, 532 şi in 1933, 546.
                                                                                            Din franţuzeşte
                                                                                           de Emanoil B acu fa
   60   61   62   63   64   65   66   67