Page 10 - 1934-04

IOAN C. BACILA: SECŢIA STAMPELOR DELA ACADEMIA ROMANA 201

schlacht an dem Rimnick Fluss den 22-ten Sep- dă împărţirea în judeţe şi se însemnează localită­
tember 1789 zwischen Tirgul Kukului und Mar- ţile unde Ruşii au purtat lupte dela 1711—1771.
tinestie. Arată situaţia trupelor Turceşti şi au- Este o copie exactă după harta lui Dimitrie
striace la râul Râmnic. Cantemir.
In ce priveşte hărţile fizice sau administrative Din 1772 este harta lui Rizzi Zannoni, Carte de
enumăr câteva din cele bune. Din anul 1700 este la Pologne divisee par provinces et palatinats et
harta Munteniei de Stolnicul Constantin Canta- subdivisee par districts... In această hartă se dă
cuzino, găsită în 1927 la British Museum din şi Moldova împărţită în judeţe, iar localităţile sunt
Londra *). scrise cu litere latine şi arabe *).
In anul 1923 d-1 profesor universitar G. Vâlsan Hărţi bune topografice cari trebuesc amintite
descopere harta Moldovei a lui Dimitrie Can- sunt cele din 1788—1791. A) Militaerischer Auf-
temir la Biblioteca Naţională din Paris, în colecţia nahms Brouillon von der Chotyner Raja beste-
lui d’Anville, dărueşte o copie fotografică Aca­ hend in 29 Sectionen aufgenommen wăhrend des
demiei Române şi publică un studiu asupra ei ). Kriegs mit der Pforte i788durch Hauptmann Hora
s
Titlul hărţii este « Principatus Moldaviae nova et von Otzelowicz. 1:28.800. Hartă compusă din 30
accurata Descriptio. Delineante Principe Deme- foi de 64 X 42 cm., făcută în timpul când trupele
trio Cantemirio». Moldova este împărţită în ju­ austriace au ocupat raiaua Hotinului. B)
deţe, este mai exactă şi se deosebeşte mult de cele­
lalte hărţi ale Moldovei, făcute de străini. Din
1722 este harta Olteniei ridicată de Friedrich
Schwanz, în timpul când Austriacii au ocupat
Oltenia în urma războaielor cu Turcii încheiate
prin pacea dela Passarowitz; harta este foarte
exactă, împărţită în judeţe, şi munţii sunt repre­
zentaţi prin movile, după manierismul cartografic
de atunci. La această hartă se remarcă două
lucruri: 1. pe lângă cele 5 judeţe oltene se dă şi
ţinutul Loviştei, care ocupă o parte din nordul
judeţului Vâlcea şi o parte din judeţul Argeş;
2. Isvoarele Jiului, Jiul românesc şi Jiul ungu­
resc isvoresc din Oltenia, nu din Transilvania,
după cum am învăţat cu toţii în manualele de
geografie. Explicaţia este aceasta: prin pacea dela
Belgrad 1738, Turcii bătând pe Austriaci, aceştia au
fost siliţi să cedeze Oltenia Turcilor, dar au ce­
dat-o fără bazinul carbonifer dela Lupeni şi Petro-
şeni. Harta are titlul: «Tabula Valachiae Cis-
Alutane per Friedr. Schwantzium Regimunis Hei-
sterianii Anno 1722 * şi este compusă din 4 foi
de 65x56 cm.
Din timpul războaielor ruso-turce (1769—1790)
este harta lui Bawr, intitulată « Carte de la Mol-
davie pour servir â l'histoire militaire de la guerre
entre Ies Russes et Ies Turcs», 1781. Este o hartă
de un manierism topografic foarte pronunţat. Râu­
rile sunt nişte linii întortochiate cari au pretenţia
exactităţii, iar toată Moldova e înfăţişată ca o
regiune de munte sau de deal, atât sunt de multe
şi uniforme haşuri-le ce reprezintă relieful. Cu
toate că s'a căutat să se dea cât se poate de exact
formele plastice şi localităţile şi cu toate că este Port din Rucăr, cromolitografie de Szathmari (38x54)
o hartă militară, în unele puncte n'a izbutit.
Din 1771 este harta lui C. M. Roth, Carte Brouillon oder Originalaufnahme der funf Mol-
speciale dela Principaute de Moldavie, divisee en davischen Districhten, nemlich des Sutschawaer,
ses districts. St. Petersbourg. In această hartă se
*) Academia Români posedă din aceasti hartă numai
’) Academia Rom ini posedă o copie fotografici. Moldova (fotografie 38 X 28 cm.) dăruită de d-1 Prof. G.
*) G. VALSAN, Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir. Vâlsan in Octombrie 1923. Originalul se găseşte la Biblioteca
Anal. Acad. Rom., Mem. Secţ. Ist. Seria III. Tomul VI, 1926. Naţională din Paris.