Page 17 - 1934-04

208 B O A B E D E G R Â U

terus, sc găseşte adunat mai bine în cuvintele Cărţile mai însemnate au de obiceiu anul şi
unui însemnat cronicar local, al preotului orăşe­ locul tiparului; ceea ce izbeşte este că în însem­
nesc al Sibiului, Andreas Oltard (t 1650): narea tipografiei, dela sfârşitul cărţilor tipărite de
«Magistrul Joh. Honterus a venit acasă dela Honterus, numele lui, cât a trăit el, nu este trecut.
Basel anno 1533, circa festum Margarethae (13 De pildă: Etypothe en Koronetes Transylvanias
Iulie), şi pentrucă a adus in comitatu (în tovărăşia (în litere greceşti; = Tipărit în Braşov, în Tran­

Dle Iponteruspueffe

in 400 Jal)uen

5e[t[cf)tnft

dec 33ud)drucfcerei

Johann (Botts Sof)n
oon fjermann îontfd)

JOHARHBS HONTEKUS 14M-I64* ‘K.ronftadt-'BraşoD /‘Rumanien/1933
ml la «rmlte*. *** *■»»»
.5 taie .rtlJOMwi Md*-*
AnlUll f. ÎMU» ta tta *cu MHitan
Intăile două pagini din publicaţia festivă de Hermann Tontsch
lui) câţiva turnători de literă şi lucrători tipografi, silvania) după aceea şi anul (1539) în litere gre­
s’a apucat fiind foarte bogat şi în bunuri pămân­ ceşti.
teşti avut, să-şi alcătuiască o tipografie proprie Sau (1541): Ex Inclyta Transylvaniae Corona —
propriis sumptibus (din banii lui) în acel an 1533 (Din slăvitul Braşov al Transilvaniei).
şi în cel următor 1534, şi să tipărească tot felul Sau (mai adesea): Impressum (tipărit) In In-
de frumoase opuscula, care le-au fost cu deose­ clyta Transylvaniae Corona.
bire plăcute oamenilor, deoarece nu se mai vă­ Sau (1547): Coronae. (1545) Impressum Co-
zuseră în ţară, dar mai ales tinerimii *. ronae.
Vedem că marele umanist şi reformatorul de In lipsa unei a doua tipografii în Braşov nu
mai târziu a adus cu sine din străinătatea cultă poate fi însă nicio îndoială despre ce e vorba.
unealta externă a nouilor fapte: un număr de cărţi, Trecerea sub tăcere a propriului nume amin­
sculele unei tipografii şi lucrătorii tipografi. teşte dealtminteri pe însuşi Gutenberg. Multă
Şi atunci a început o viaţă frământată în casa vreme a domnit nesiguranţă, ba chiar necunoaştere
mamei ajunsă singuratică şi liniştită prin moartea deplină în ce priveşte persoana descoperitorului
tatălui. In ea a ridicat, cum spune tradiţia spriji­ tiparului; cu o renunţare aproape de neînţeles,
nită pe o găsire de unelte tocmai în această casă, acesta ocolise să-şi puie numele pe cărţile tipărite
aici a ridicat tipografia care a găsit curând o faimă de el; numai din mărturiile contimporanilor s'a
dusă până departe. Dovadă de bogăţia de litere putut scoate că descoperitorul artei tiparului a fost
a atât de tinerei tipografii sunt lucrările greceşti: Johann Gutenberg.
ele dau la iveală tipurile vechi, bogate în legături, Adesea se întâlneşte, ca figură de încheiere a
ale tipografului de atunci din Basel, Oporinus. paginilor, stema Braşovului, coroana. Xilografia