Page 20 - 1934-04
P. 20

HERMANN TONTSCH: TIPOGRAFIA HONTERUS DIN BRAŞOV (1533)                      an

        deopotrivă  cea  mai  veche  hartă  a  patriei  noastre   Cea mai însemnată recunoaştere stă însă în faptul
        de  astăzi,  România.  Dr.  Andrei  Veress  îi  zice   că  Descrierea  lumii  cu  hărţile  ei  datorită  lui  Hon­
        anume:  «  cea  mai  veche  hartă  a  Ţarilor  Române  *   terus a avut noui şi noui ediţii în străinătatea cultă,
        şi  caracterizează  lucrarea  în  întregimea  ei  ca   în  Zurich  17,  în  Basel  6,  în  Anvers  5  precum  şi
        •  vestita  Cosmografie  a  lui  Honterus  din  Braşov,   în  Cracovia,  Polonia,  Duisburg,  Hanau,  Praga,  în
        cu harta cea mai veche a Ţărilor Române *.       unele locuri chiar la începutul sec. al XVII-lea,
          Recunoaşterea  contimporanilor  n'a  lipsit.  Intr'o
        scrisoare a lui Sebastian Miinster (profesor în Basel,
        t  1552),  trimeasă  lui  Konrad  Pelikan  la  10  Mai
         1543 din Basel stă scris:                        SENTENTIAE

                                                          E X    O M N I B V S     O P E R I B V S
                                                                  D I V l  A V G V S T I N I
                                                                    D E C    E R P T A E .




                         <C0 rUAfctLtt VQXJ
         G A Z E T A


                        TBA«UK(VÂ!VIA.

           IMDOI            Nro- 1.        19. rjţrt  199*.
           KS          t—ţrtn «V •*»  (m n.« » 1 I K i. %
          __________  iy t> wi 1 ♦ «. U. f. c A.   ____
              i r j i o U t i i U     0 1 ( 1 I 1
                                  4—tw^ifin *»
           *»»*•• *  «  m  i  l  h  <  R xmtpahi IfmnxnrUf- xi tyta
              «■  Ai   burjui.—Zsf' li/m «•   âi 18 «»»>. Qi-
                          niTfii  Ui WUrttf  ■
   m* «l • o*ni»TiTt iilumsnT uhin     n xi bfl.   ItOB a»
                                     •00 A» TuunulT. 1» E*Uh Ux
         VT-,J rtu«i c* ţ-f —   Al -----  ,—! fOLifii ah nipru *!» lip-
                                aaO 44a* «■ CrAifir « «•> iim iptarm. Jc
               Oi   II.   nmiaim   «iplf   o*9  •Ufili*  l4,44IH  ii  TfUJf  01  bflfiXJpti  MU-
         A«A*f*T 4I« ■ fu’uri ai Ţiftfxp Ah  «IlflA.  04  m  4h“«>V  •  I*>
                                aupoa.u
         SX 4. «. M   OMitoumlb  Ufmi.   aho   i«h   NU   4a   iflMUft   u
           > . A * f j u r t  Ala TfimLmJi I* 4 h 4 »  nul  «tai  Aa  t'-teif  12,000  ai  «*|i<TfiMl
 »*» AKrUjT» 'fixk 44 ASfO Bl Blf<|]  al 1200 1x4444ai. ininu rtiiţaCi e» u
         «m^ni                  Aaasl 44 (m Cfirffl tiu «1 «4 ai («.
                   ««rtfia 18. *if«. trruf tuu 8   441 laţra *) Ala 14. «><■> 44 JUipu
 «•*»>! au* awWBiit a* «)<s*i a*<Tf*  ci) a«ot w «it «api TffCUpipi. iiji a»
         a xnruuuif     ai p«. «pi«  rţi   iiTi   atn   ii   ifxrir   w   fit   ai   el»
                                rlaa». ai li.v/fl nfitfi 4«xpsT»pJ uil
         a« •• iun UTIU na « ci tia^i. Oii
         4**»>      ■ »,*» tunjb*}. T44.I  /liilil  4a  mlUAMtl  lAlatO  «44I4.
                 i i r i f l t  «iii. r.V, 41 WfHatiAfl iul a'itţlTX 44-
           1*44   9.   4UfT.   |»t)iifiTi   4*T44»-   UT  4  4»Txpl.  liUI  Aihlmplti  46}  .*1»
                                imair   uwrtr*i|l4   «irpld.   lipi   «vV**>
         a*»fi.   «I   •   i«uti  iitfofa  Ah  una   ai   441 fiii napi a Afy7» Ahn»!rru h:n-
         ai u.n JUatfi OML ii (. i itaO mirii  ra/U*fi   oift   Ur«h   (otjrtUW   «ahauxl.
         tal   llrt/ii   Ah   iifilfu   6441   A<   injl   aul  uan  Al  a  4f  41  4«IT  Aanf'nfa.'ăT
         1*44, aî* ificuiA i»;*»i a* iO,                   A N N O .    M .   D .  X X X I X .
                                A4 nu ai (fi* oiyi, upi AKinah ip»
         8*V*"  mXf  AMCptup.  A’i.ri  f.«i<it  Tf»
                                ilau'iii ăi ii rofllr Airp'hi «» Hanm p-»
         nlft   C4*al   gifimn   aitmtfu   ciai   ml   4*«lcaifi.  Uf*  «fa  •  learidi.  U  CI  uv»!
         Ci  ca  »*ti  4«  i/TiAi  m>  Of,«.  Ei  «aIiiI  al   a« v Cm*H  Tihihu  AiiHf*  axpifi*  «aam-Atl
         4-  uliul  AiA4  Li  Ai  tai  hm  itilIrcflT      Stema  regali  a  lui  Zapoiia,  vignetă  de  titlu  la  cugetările
                                1   aiiiniiii   a*   «tnv.   a*  4tu   IC   4».
         U      AmţT ftlff.* ■aesr'tiuil iul  tsac  nu  44  18  ifrfiT  1887  frf  ea   Sf. Augustinus (1839), xdografie de mina lui Honterus
         «atf; ■•»«>* n 4- Murii i«0« 4»-   «fta  r»m  CTiTfflii  Cflî  «u  «ui
         «•«< C» CJ4ţ> tf»tuf*4 ASMfii al ktlfa   Ainarhar Iifh>4fU Mi llpuaVi fn
         exhf caua. in (m ninji «u
         am iViaa *4—' ouu Al 4ai «un  1*aa •“** 4A*a*f*4 afum 41 ut»  o  izbândă  de  care  nu  se  poate  făli  până  în  zilele
                                                         noastre niciun alt învăţat sau publicist sas.
                întâiul numâr din « Gazeta de Transilvania»   E  lucru  de  mirare  că  ştirile  despre  data  şi  titlul
                           12 Martie 1838
                                                         scrierilor  cu  care  noua  tipografie  a  apărut  în  lume,
          «A  fost  acum  zece  ani  un  braşovean  aici,  cu   nu  se  potrivesc  împreună.  Ele  şovăie  între  anii
        nume  Honterus,  care  întrece  cu  mult  pe  toţi  xilo-   1533» *534» 1535-
        grafii  vremii  noastre,  un  om  prea  învăţat,  care  a   Joseph  Teutsch:  ♦   Monument  înălţat  etc.  (1749)  *
        lucrat  cu  râvnă  pentru  evanghelie  în  Braşov  până   observă în legătură cu gramatica grecească Valentin
        când în cele din urmă a câştigat pe cei mai de seamă   Wagner:
        oameni ai oraşului la evlavia cea adevărată ».     «Tipărirea cade în anul 1535, când s'au tipărit
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25