Page 21 - 1934-04

212 B O A B E D E G R Â U

mai întiiu cărţi în Braşov, precum scriitorul cro­ cută după 114 ani (1657). Acest lucru arată cât
nicii în Calendarul braşovean şi alţii au arătat. de uşor au putut să se piardă tipărituri chiar în­
(David) Herrmann (f 1682) in Annalibus Ecclesia- semnate şi de neapărat folos în viaţa zilnică, prin
sticis scrie aceasta în anul 1533». urmare existente în mare număr, în epoca dinaintea
N'avem niciun drept să punem la îndoială exac­ marelui foc al Braşovului (1689). De altminteri,
titatea datei din urmă. Faptul că întâmplător nu chiar în cazul că Honterus nu şi-ar fi adus aju­
toarele odată cu întoarcerea lui acasă, o amânare
a începerii lucrului până la 1535, atunci când e
?Uno9 c o M e n i i dovedit că el stăpânea arta tiparului, ar fi puţin
probabilă.
2tuffgcf<bIofle« c După materialul pe care-1 mai avem la înde­
mână, numărul tipăriturilor lui Honterus, socotin-
du-se numai întâia ediţie, ar fi în total cam de 30.
Dintre ele au fost tipărite în Braşov 26. Dintre
cele apărute în Braşov, opere proprii sau străine,
Out: s’au păstrat 22, unele în mai multe exemplare. Bi­
blioteca Liceului Honterus are 13 volumaşe din
(Dber tipăriturile braşovene ale lui Honterus şi mai ales
SBin pfbmt$*(5actctt atlet ©pta* multe scrieri ale reformatorului apărute în alte
ediţii în străinătate.
d)tn xmt>
O urmare imediată a înfiinţării tipografiei Hon­
©ad ift* terus la Braşov a fost punerea în funcţiune a în­
Surtje/ bnb foortbrilbaffti^
tâiei mori de hârtie din 1546. Hieronymus Oster-
mayer, contimporanul de ispravă al lui Honterus
2tnleming/bieîaretnifd)e/ vmb alic (mort în 1561), spune în cronica lui: «In acest
an (1546) s'a făcut aici hârtie pentru întâia oară
<mbere Qprarbcrt / juglad) mit ben ©runbfti
de Polacul Hanns (Fruh şi Friie), în întreprinderea
fccr tDiflenfd>afften pnb Bunţlc / rool }u lernen/ in
lui Johann Fuxen şi Johann Benckner •. Numele
ÎOO. tfapitri / cnb taufent voIlFormmnc Fruh dovedeşte că acest « Polac • era un german
0prud?f grfaffict. imigrat din Polonia. Această moară de hârtie (Of-
î)ie X>ierre2lugfmigimg/ ficina chartacea sau Mola papyracea), trece drept
întâia din Ungaria şi Transilvania de atunci. După
ÎXMdje md)t aliem remet/ aleallebie
decăderea repetată şi totală a vechei fabrici de
t>origen/ gebrucFe/ fbnbem aucf> engefe^r hârtie, s'a înfiinţat una nouă, care exista încă în
omb anbrnbalb taufentVD&rtcr pcrmrţ>rft iffc fam pe 1846.
După moartea lui Honterus (1549) a ajuns pro­
cmcr ridjngcn îcurfcţ>en DerbolrîKtfdjong / p b
n prietar al tipografiei, deşi dovezi nu simt decât
PoIlFcmmenfm KrgtfUr ber (fapiieL
din 1553, Valentin Wagner, învăţatul contimporan,
ttad>m IDcrtţ) /nid?t nacbbem (Det»id?t / tpic £bU prieten şi colaborator al reformatorului. E de cre­
gcflcintbut aebren zut că în răstimpul de patru ani atelierul a fost
3lfober tDeifr and) Bucblem rolrb 8ccrad)tcn. în stăpânirea moştenitorilor lui Honterus. In anii
2lu(5Î>en£.eib3igtfH)ert E x e m p l a r nod)/ 1557 până la 1579 tipografia a lucrat mai departe
şi după moartea lui Wagner şi a tipărit noui ediţii
gebruePt ţu
ale operelor lui Honterus şi Wagner, şi pe lângă
__________ € ' K © t f 0 C 2 l î cT
ele şi unele lucrări noui. In 1559 judecătorul ora­
'3rt 0«cbcnburgcn/ Bcy tTbcbacl germana şului Johann Benckner a tipărit Micul Catehism
luteran, iar în 1561 şi 1562 cele patru evanghelii
M. DC. XXXUJL
în româneşte. Din nenorocire, tipăriturile din acest
timp nu cuprind date mai amănunţite despre pro­
Poarta de aur a limbilor de Amos Comcnius, tipintâ
prietarii tipografiei. La 1580 judecătorul oraşului
in tipografia Honterus
Lukas Hirscher a tipărit în româneşte o carte de
evanghelii şi de predici sub îngrijirea diaconului
s’a putut păstra nicio tipăritură din 1533 şi 1534 Coresi. Abia în 1580 se găseşte o nouă indicaţie:
poate să ne umple de părere de rău, dar în niciun Coronae praelo Honteriano (la Braşov în teascul
caz să fie un temei că uneltele şi lucrătorii aduşi lui Honterus) A (nno) 1580. Acum iese la iveală
în 1533, fără să mai vorbim de meşter însuşi, ar din nou şi numele unui proprietar, care e un
fi stat până la 1535 011 mâinile în sân. Din regu­ sibian: 1580. Coronae in Officina Joannis Nirei
lamentul şcolar redactat de Honterus şi tipărit în Cibiniensis. Un alt nume din seria proprietarilor
1543 nu ni s'a păstrat decât o copie mai nouă fă­ îl aduce anul 1583: «tipărit în Braşov, în Tran-