Page 22 - 1934-04
P. 22
HERMANN TONTSCH: TIPOGRAFIA HONTERUS DIN BRAŞOV (1533) 213
silvania, de George Greus, în sarcina domnului 630 pg. Proprietate a bisericii Sf. Nicolae din Braşov.
Mathias Fronius *. « In sarcina ♦ înseamnă numai Tiparul acestei cărţi s’a început la 14 Dec. 1580
că Fronius a suportat cheltuelile de tipar, dar nu şi s’a sfârşit la 28 Iunie 1581. Literele şi xilo-
se ştie nimic de un drept de proprietate al familiei grafiile întrebuinţate s’au găsit până la 1865 în
Fronius, aşa cum s'a presupus uneori. tipografia lui Johann Gbtt. Astăzi ele au dispărut,
Dela 1595 până la 1624 sunt trei decenii cu odată poate cu materialul tipografic cerut în timpul
totul necunoscute; poate în acest timp s’a mutat războiului de autorităţile militare, între care s’a
tipografia la Sibiu. Dovezi despre această mutare trecut din neştiinţă, pentrucă patronul se găsea
nu avem. Ceea ce e sigur e că dela 1595 până la pe front, foarte multe lucruri vechi, vrednice de
1624 n'avem cunoştinţă de nicio
tipăritură făcută la Braşov. Lu
cru de mirare este că tocmai din Hroftrtlktt.
aceste timpuri atât de turburi
avem informaţii destul de amă
nunţite despre ediţiile româneşti <Std>cn&urfjcr SSixfjcnMatt.
ale tipografiei. Au apărut atunci:
« Micul Catehism * al lui Martin ftttf gmrtTgftrr Bnntaigvag.
Luther, tradus în limba românească
la 1559. Preotul oraşului, Markus 3RittR>o<t> Nr. |. 24. $?ai 1837.
Fuchs (mort la 1609) spune in
3pkI(i. • Mo InMi •>»4
cronica lui: «în anul 1559, la 12 «MMI. M. lift Dw Oi.iwwi tex Qnlh»il 1 ou* Ux Onf !».*• M (Ml HI
M |M> IS «hm m bl» b..
Martie, judecătorul Braşovului !*■ tw «I T**iM h< M» ••Of Ml. HM M Cltel fnxaxxx |.xin v*U>.
CxOxx»
If! M M er«C>*• xxx f*,«
Johannes Benkner împreună cu M Oar(.*f M*«*i MfiMi|i amte Cta* Inu *»« e*bf mm. »m Uit twtM m v*
dmxrfri
Olt»
«
IIWI'WIM.
MU
Cin
Mtflini*
ceilalţi senatori au făcut încercarea f>M kWnl 4. Mu i< M4 Mi QmM. Hi M m>m, 3hm nl te, mx ţra»4»n »*
Rxomi dm Cx^iai M bţwi
oifi
9Hatt ÎKI..I KI îr, Hnţ» {V<4M|.|
Ml*
să reformeze biserica Românilor X Ml VKO «*M »xrta tmmu. mm «te • MjWMffl . MX MX XMV*<t|i*<» *ffl»B» Itef.«X| !>•
®l e<hUi uh mii ■in. fr. Im» •rrgfm k«W« î*te. M It. M..I
(reformavit Valachorum ecclesiam) rn MDM Myi ix IX* au'f-jnKt. MmM fol PO M xM OM* hMMrt. xx» XM «af.
XiifaniA Mi Vmti*«o* «MVo-, 3«teSxi mM ţm mm r..xM,0. «-.ii - te»*»
şi le-a pus la îndemână pentru ni n > M t t»t" «te nnnnn OnV'l«|a M- (tefxte. «• n xkn «ui IW Xxt tun t
«trt, (arate M (4 xx4 gonii ram. ga I5.ua )*.
ten
— 3" ţoiwi tm*
lămurire învăţăturile catehismu ix^ifriflix. hi} flf^riTT «tM a. •xte te. CoaocxO», xfl>«* ml mm fexrxaox U bl»
--- Mi a. —Mm —_____________________ Im _ .»
lui*. Nu s’a păstrat niciun exem CUgm. 3-0 ♦ra «a *iUrM. «a* )• «pp
tei e«vtex m !»■ ţxian, ram .»
plar. Jtanfrel*. râu* «■•*■ xa> Ute*r 3»*o. Iiţuri oi
•" 0«*»—»*m. (* m xte rara
Coresi Gheorghe şi Tudor Diac: ţal ■ tmei^rn trâtl ta *4 îcrnnJrr, am OiMI b. .tte.Hx wriin— «a* fino.
(rnidirm»
«ton.
Sw
ioc,
•ml
Tetraevanghelul, 1561, 246 foi, tete*.». ul tei IA VSri-rgd mu nfti**, ©»■ tf cfc l a n b
ottmcW te xa ntmiltm KJhrnimmţem ra ailixiteix
fragment. Astăzi la Biblioteca Aca *»V‘te* dL tex kn;xel Xtota, icdOr *m lixclxx *x iWr- teta te, wnV 9*^t>l -» . tei *• 10. ir,dl.
xrt
nx
R«
!.
H-
©•
X»T
Miia|ia-ii
oox 4U-*safmi kn xi'a lafcot xx te* (Nfcami jxm SlcOHMxţl «»«M • Uxr. te* mmm JV-^pa
tal X'lfxfl •xc*»x. — 3*» ti
demiei Române din Bucureşti. ltn<i*r«4x» te»** *“ x'.fc^liadigiiM crtjf-n. 3x tea Uxiin «-‘•'«•ia, yterai «Pt-'lrf- >N.tei. w
Coresi şi Tudor: (Cetveroevan- Urijm «xx ftiai iiqn ţţ frO-ia i-xiflaur tete- t«*»**te*s •* >li*3*)n 4*d lyinix teteo*
gheliar slavonesc), 1562, 240 foi. Niittxii*. a*» xutertn CxlfxUa. H-te (4 »M ««tioutea «. R i ţ r l ^ i i i
■teu xm rai glmurptiMni rea E»x ţtxte cădim.
O c r n l f ţ i *
Tipărit «din porunca Jupânului un. •Wtex tel tl*t iViiion (Cm g*u.) «m a. ru/i o 5. kteau • m» ««w -**-'4
Grie$eafaa&.
Haneş Begner de diaconul Coresi In CţraVn « - iMttol «xm 10. teri awftet f*l. teiuuiiira^ra OnM» ax im* -• 100 g«i lxxr>. m
4aV(icm teaxţixia xiicxn ORfirlksnxi xXaxiin Car*
iM-
şi Tudor diac*. Un exemplar în : 3* te» 0Ji4i Ka It. 1«« lî I. B te la t« erţraţfte* «. t **41rn> aaf 15 Jl«f jwte
te II t,Mi, *<• ava JxVrft tex (Sxslten vx* ir:(nte(n xm ti» in 1 »* )x ar*
Biblioteca Academiei Române. Se emitem ■- me (Rmte, oul tem C«T»te axa «nroţxib, liniai, teu**• tir ^xiţmilU te* îtV» miOa jurn
llu ţSii. xm»i.?»«.-«nn, *£-*iTb.O ilm Wi> £0«l tea4 tel .xatetir^aiten eotteuux mmrnt xxX*-aai
Wann. ..____________________
mai găsesc şi alte patru exemplare. iurtacSa. te* ednffiţrniirt.______ W, |-*n 100 2&OK. Ci «xtllxx» «ataci «ax at*-
dl tei i
te*
la xOfin yimlti *ute tliai
te, ax* met US S>c^u:xoaraWi». uW enterm ®:.Ui riiu axl MM tei OterAa*. ta ..utevld—
Coresi: Apostol românesc 1563. «o(l (trtaut mia. au* r.ffxxteiex bmfnin. a«M«xa UWlOISd «Wmtel* Mx». O» M-m i*HtM
Singurul exemplar Muzeul Naţio Ş«M Mataax Cltd an tcM trtaxml.
ÎM <U>u» tal »!* ticunn ,u 0..riVx te* «ţt.^^-a bU'ţ oa axam an Ca>« Waclutd ti-ix.» «ra terţ
nal din Bucureşti. *<jemtter.ct «.», «as Hr in 9ix«*n» r**Mr«n>* te*4' atilMi fo, 4 ax* »=4 a4* tefxaa*.
l/oirvţr Cxej.1 lîucoja: t»« CtKux* ia Ns ji- imn)
Coresi şi Forro : Tâlcul evan
gheliilor şi Molitvelnic românesc întâiul numâr din Siebenburgtr Wochenblatt (« Foaia săptămânali ardeleană x),
1564. Un exemplar în Biblioteca înfiinţaţi de Johann Gott la 24 Maiu 1837 (Astăzi «Kronstădter Zeitung >)
Academiei Române din Bucureşti.
Tipărită cu cheltuiala lui Michael Forro (Forro un muzeu al tiparului din aceste părţi de pă
Miclăus), care după părerea lui Veress a fost chiar mânt.
traducătorul. In loc de chenar de titlu cartea are pajura lui
Coresi Gheorghe, diac : Psaltirea, tradusă şi ti Hirscher săpată adânc şi la sfârşit stema Braşovului.
părită 1577. Un exemplar în Biblioteca Academiei Dintre cele două exemplare păstrate, unul se gă
Române. seşte astăzi în Biblioteca Academiei Române din
Coresi Gheorghe: Pravila. înainte de 1580. Bucureşti.
Coresi Gheorghe, diacon: Cartea, ce se chiamă Din lucrarea lui Joseph Trausch, din care am
evanghelie cu învăţătură, etc. Eu jupănul Hrăjil luat unele amănunte în legătură cu cărţile româ
Lucaci (Lukas Hirscher) judeţul Braşovului şi a neşti tipărite la Honterus, se vede şi origina unuia
tot ţinutul Bărşci jeluii şi dedui la tiparu, 1581, din aceste exemplare păstrate: «pe coperta dinăun
