Page 23 - 1934-04

214 B O A B E D E G R Â U

tru a exemplarului care se găseşte în biserica mai Hess (1541), n'a mai lucrat niciuna până când
mare valahă din cartierul de sus al Braşovului, au înfiinţat Telegdy la 1577 în Târnava (Nagy-
se citeşte după monograma MF (Michael Fronius): Szombat) şi Frânez Forgach şi iezuiţii fiecare câte
Anno 1630, la 25 Maiu am dăruit eu Martha Ben- una în Pressburg.
knerin, urmaşa înţeleptului Domn Michael Fro­ Chiar în ce priveşte norocul păstrării tipăriturilor
nius, această carte bisericei valahe întru veşnica sau cel puţin al ştirilor despre titlurile lor, tipo­
amintire pentru ca poate ereticii să fie întorşi prin grafia Honterus-Wagner stă în Transilvania acelor
vremuri la locul de frunte. In timpul dela 1535
până la 1549 (moartea lui Honterus) bogata biblio­
grafie a profesorului Szabo numără 32 de tipări­
turi cunoscute braşovene, iar nebraşovene numai una
(Sibiu 1544); în timpul lui Wagner (1549—1557)
21 braşovene, 10 clujene şi 1 sibiană (1550).
Numărul tipăriturilor din Ungaria de atunci (in­
clusiv Transilvania) se urcă în secolul al XVI-lea
(după Mangold) cam la vreo 800. Dintre tipăritu­
rile tipografiei Honterus din Braşov se pot fixa
astăzi cu siguranţă pentru sec. XVI-lea, 94 (73
latine, 13 germane, 8 româneşti). Producţia totală
a ajuns, calculată modest, cel puţin la 100. In felul
acesta tipografia lui Honterus a dat în secolul Refor­
mei ea singură cel puţin 12 la sută din producţia
totală a regatului ungar, nici vorbă o glorie pentru
poporul săsesc şi o adeverire a părerii lui Fr.
Teutsch: «activitatea tipografiilor transilvănene a
fost deosebită, mai cu seamă în anii 1535—1590 *.
La sfârşitul întâiului pătrar al secolului următor
punctul mort pare să fi fost trecut cu bine: în 1625
ies la iveală noui tipărituri. In capul lor stă volu­
maşul care se păstrează: Rugăciuni creştineşti pentru
toate zilele... împreună cu alte cântece frumoase,
Braşov 1625 (Christliche Gebethlein auf alle Tage
124 pg-).
In rândul întâiu al nouilor proprietari găsim pe
însuşi Michael Herrmann, judecătorul oraşului şi
consilierul princiar, cel mai însemnat braşovean
dela mijlocul sec. al XVII-lea şi un înviorător al
atelierelor lui Honterus.
Johann Gott 1810—1888. Numeroase amintiri ale numelui lui Herrmann
Dupi o picturi a vremii au ajuns până la noi dintre anii 1636—1660, de
pildă: Typis et sumptibus Mich. Herrmanni) tipărit
aceasta la adevărata mărturisire a Domnului nostru cu literele şi cheltuiala lui M. Herrmann); Typis
Isus Hristos. Joh. Hirscherus m.p. (Martha era Herrmannianis. Typis Michaelis Herrmanni, Judicis
fiica judecătorului oraşului Joh. Benkner, iar Joh. Coronensis.
Hirscher era ginerele ei). Dela 1616 până la 1692: «Tipografia lui Her­
Coresi Şerban (fiul lui Gheorghe Coresi): Li­ rmann » cu patru întreruperi.
turghia slavonească 1588, 105 pag. Tipărită «în mi­ 1666: Braşov. In Tipografia Herrmann. La pg. 48
nunata cetate a Braşovului, de Şerban, fiul diaco­ a acestui volumaş (Franciscus Rheter: Cântecul
nului Coresi, isprăvitoriul Popa Mihail, din aceeaşi fericit al lebedei) se vede pajura Braşovului, o dovadă
cetate braşovenească •. Singurul exemplar se găseşte de identitatea tipografiei cu aceea a reformatorului.
azi în biblioteca arhidiecesană din Blaj. 1672 (prima întrerupere): în tipografia lui Petri
O punere alături cu starea tiparului din toată Pfannenschmidt şi Jacobi Jeckelius...
Ungaria secolului XVI dă lămuriri foarte preţioase 1673, 1674: Typis Michaelis Herrmanni, sump­
despre puterea de viaţă şi de producţie a teascurilor tibus (cu cheltuiala) vero Stephani Jungling, Ty-
lui Honterus în întâiul secol al existenţei lor. După pogr(aphii) Cibin(iensis).
Mangold, în întâia jumătate a secolului se găseau 1675 până la 1678 (a doua întrerupere): Typis
in activitate 18 tipografii protestante, iar la sfârşitul et Figuris Petri Pfannenschmidt (Pfannenschmidt
secolului 10. Dintre tipografiile catolice după în­ moare la 1677).
cetarea tipografiei din Budapesta a lui Andreas 1678: la văduva Martha Pfannenschmiedin.