Page 24 - 1934-04

HERMANN TONTSCH: TIPOGRAFIA HONTERUS DIN BRAŞOV (1533) 215

1679 până la 1685: în tipografia lui Herrmann. Edlen von Schobeln. Dela 1833 apare Johann
1684, 1685 (a treia întrerupere): în tipografia Gott. Până astăzi tipografia lui Honterus se gă­
Pfannenschmidt; impensis (cu cheltuiala) Martha seşte în mâinile aceleeaş familii. Fritz Gott, pro­
Pfannenschmidin. prietarul ei actual, a avut norocul să studieze în
1686, 1688: din nou a lui Herrmann, dar tot Gimnaziul înfiinţat de întemeietor, iar timpul de
atunci: ucenicie să şi-l petreacă sub ochii tatălui său, în
1688 (a patra întrerupere): Typis Lucae Seuleri tipografia cu atât de strălucit trecut.
(pentru întâia oară). Pentru arătarea, încăodată, a legăturilor dintre
1689 până la 1692: din nou numai a lui Herr­ cea mai veche tipografie a Saşilor şi Români,
mann. dăm aici cel puţin câteva din tipăriturile româ­
1693 până la 1772: «Tipografia Seuler*. neşti făcute de ea, în număr cam de 100 până
Ţinând seamă că tipograful propriu zis este de în anul 1866. Aproape toate sunt tipărite cu litere
o parte şi de alta un anume Nikolaus Miiller, al chirilice. Iată câteva pilde mai însemnate:
cărui nume l-am lăsat neamintit pentru scurtarea 1733: Calendari, acum ântâi rumâi.esc. Aşezat
textului, nu mai rămâne îndoială că pe timpul de pe cel serbesc pe limba rumen^scă. Ca întru
acela nu exista în Braşov decât o singură tipo­ 100 de ani să slujescă, ca şi cel slovenesc, într'acest
grafie care sau să găsea cu schimbul în proprie­ chip au fost la Kiev scos de un mare doctor muscal.
tatea familiilor Herrmann şi Pfannenschmied sau,
ceea ce e mai probabil, era temporar arendată
de familia Herrmann. Tot aşa de sigur e că Lukas
Seuler, care a urmat, nu putea să intre în stăpâ­
nirea decât numai a acestei tipografii.
In tot acest timp, dela încheierea Reformei până
la marele foc al Braşovului (1573—1688) s’au ti­
părit, în afară de calendare, poezii pentru morţi
şi altele, vreo 83 de lucrări, dintre care cele mai
multe, 51, (61,5 °„) sunt în legătură cu viaţa re­
ligioasă, 28 (33,7°») cu şcoala şi educaţia, şi 4
(4,8°,,) cu politica, dreptul şi administraţia. Din
cele 83 de tipărituri, latineşti sunt 43 (52 °„), ger­
mane 34 (41 °,.), româneşti 4, slave 1, latino-ger-
mano-maghiare 1 (Catonis Disticha Moralia, 1688,
întâia carte în limba ungară a tipografiei Honterus).
Se pare că îngrozitorul foc dela 1689, cea ma:
mare nenorocire care a lovit Braşovul, a cruţat
tipografia lui Johann Honterus. Dovadă cărţile ti­
părite în 1689 şi 1690, în care se găseşte şi jalnica
întâmplare a oraşului, dela 21 Aprilie 1689.
In ce priveşte timpul care urmează, de data
aceasta secolul cronologic de asemenea nu este
acelaş cu cel cultural. De vreme ce la 1689 Bra­
şovul a căzut pradă flăcărilor, dar la 1691 Tran­
silvania a ajuns sub stăpânirea Casei de Austria
prin tratatul cunoscut sub numele de Diploma
Leopoldiană, iar pe de altă parte Dieta dela Cluj,
dela 1790—91 a adus reînvierea constituţiei arde­
lene şi a naţiunii săseşti, înţelegem când zicem
secolul al XVIII-lea epoca dintre 1690—1790. Nu­
mărul tipăriturilor din acest răstimp e de 150—160,
între care cele latine (vreo 60) sunt cu mult în­
trecute de cele germane (cam 100). La fel ca în
trecut viaţa spirituală a unei burghezii încă de­ Fritz Gott junior
plin conservatoare e stăpânită covârşitor de bi­ După un autoportret din 1929
serică şi şcoală; numărul tipăriturilor despre re­
ligie şi viaţa bisericească se ridică la vreo 6o°.„ S'au tălmăcit într’acesta chip acum isvodit şi pre­
iar despre biserică şi şcoală la un loc la vreo 80".,. cum l'am aflat în stamp nouă s'au dat. In Braşov,
Intre proprietarii tipografiei, dela 1773 încep Febr. 20, 1733. La sfârşit: Sfârşitu Călindarului
să apară nume noui, şi între ci mai cu seamă, prin osteneala dascălului Soanul Petru dela Braşov
dela 1798 până, poate, pe la 1814, Johann Georg şi lui Dumnezeu laudă.